Raport: Planul de Calitate a Aerului în Cluj este proiectat în viitor. Măsuri propuse pentru reducerea poluării: realizarea centurii metroplitane, restricții pentru gestionarea traficului și amenajarea spațiilor verzi

Administrația locală urmează să analizeze raportul trimestrial cu privire la implementarea măsurilor prevăzute în Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru municipiul Cluj-Napoca, printre care se regăsesc asemenea măsuri precum realizarea centurii metropolitane.

Direcția Ecologie Urbană și spații verzi prezintă consilierilor locali un raport trimestrial pentru perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2020 privind realizarea măsurilor prevăzute în Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru municipiul Cluj-Napoca și aprobat în iunie anul trecut. 

Printre măsurile aplicate de autorități pentru reducerea emisiilor de poluanți figurează și – ați ghicit! – realizarea centurii metropolitane, amenajarea de spații verzi și o flotă de transport public exclusiv ecologică - deci obiective proiectate în viitor. 

Măsuri adoptate de autorități pentru aplicarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Cluj-Napoca

Planul cuprinde 19 măsuri pentru reducerea nivelului de oxizi de azot  - Nox/NO2 – și de particule în suspensie – PM10 – prezente în aerul înconjurător. 

Pentru reducerea emisiilor de poluanți și a concentrației acestora în atmosferă se recomandă aplicarea scenariului de proiecție. 

„Astfel, pentru municipiul Cluj-Napoca s-a optat pentru aplicarea scenariului „de proiecție”, care presupune aplicarea următoarelor măsuri”, se arată în proiectul de hotărâre. 

Printre măsurile propuse pentru reducerea poluării aerului se regăsesc:

Benzi dedicate pentru transportul în comun – lungime 1,69 km Bdul 21 Decembrie 1989.

Realizarea de centuri de ocolire a municipiului Cluj-Napoca – cu două benzi pe sens, separator median, intersecții denivelate și acces integral controlat, de 14 km, între vestul orașului – DJ 107 R zona Bucium - și estul orașului – DJ 105 S est de Selgros).

Construcția unei legături cu două benzi pe sens între centura și varianta Zorilor-Mănăștur. Include lărgirea la patru benzi a variantei Zorilor-Mănăștur în zona de conexiune. 

Construcția unui drum cu două benzi pe sens, aisgurând creșterea capacității și siguranței radiale DN1F între autostradă și oraș între Baciu ieșirea de vest și parcul Tetarom 1. 

Îmbunătățirea accesibilității dintre zonele de locuire și cele de interes productiv, social, cultural și economic prin sporirea fluenței traficului și așa-numitelor circuite „de undă verde” prin sincronizarea semaforizării. 

Utilizarea transportului public ecologic

Introducerea de restricții pentru gestionarea traficului

Circuite și piste de biciclete

Amenajarea urbană a străzilor din municipiu

Eficientizare energetică clădiri

Amenajare zone verzi și de agrement

Cresterea și îmbunătățirea spațiului pietonal 

Introducerea de noi autobuze școlare

Creșterea numărului de arbori

Eficientizarea salubrizarii urbane

Reglementarea termică a noilor ansambluri imobiliare 

„Măsurile prevăzute în plan vor fi realizate în perioada septembrie 2020 – decembrie 2024. Acestea sunt cuantificabile, iar stadiul realizării acestora este monitorizat trimestrial și anual”, se arată în raportul suspus atenției Consiliului local. 

Anul de referință în elaborarea Planului Integrat de Calitate a Aerului Cluj-Napoca este 2017, iar anul pentru care sunt realizate previziunile este 2024. 

Cum stăm cu aplicarea planului de îmbunătățire a calității aerului

„Cele 19 măsuri sunt în curs de implementare. 

La aceste măsuri s-au parcurs diferite etape: s-au obținut certificate de urbanism/autorizații de construire, s-au elaborat studii de fezabilitate, s-au întocmit documentații pentru servicii de proiectare, s-au achiziționat mijloace de transport public ecologic, s-au inițiat proceduri de achiziție, s-au realizat lucrări de organizare de șantier, s-au plantat arbori, s-a asigurat salubrizarea stradală”, se arată în raportul trimestrial privind calitatea aerului. 

Raportul este expus pe un număr de aproape 200 de pagini, iar „localizarea poluării” în municipiul Cluj-Napoca începe istoric, metodic, din secolul al XIII-lea, trecând prin secolul XVI, până în prezent, adică anul de referință 2017. 

„Ținând cont de faptul că membrii comisiei n-au transmis la timp toate informațiile necesare în vederea finalizării raportului, s-a propus elaborarea a două rapoarte trimestriale de monitorizare pentru perioada 01.09 – 31.12 2020 și pentru perioada 01.01.2021 – 31.03.2021 pentru a fi aprobate în cadrul aceleeași ședințe de Consiliu local”, se arată în proiectul de hotărâre. 

Potrivit autorităților locale principalele surse de poluare sunt:

de tip urban

Încălzirea rezidențială/instituțională/comercială
Prepararea hranei în sistem casnic 
Trafic ruiter/feroviar/aerian
Stocare/distribuire produse petroliere
Distribuire gaze naturale
Servicii: spălătorii/depozitare deșeuri municipale
Construcția de clădiri/demolare/reabilitări construcții
Construcție-reabilitări-întreținere infrastructura de transport

de tip industrial 

Producere energie electrică/termică
Arderi în procese industriale
Procese industriale divers
Mica industrie

Planul Integrat de Calitate a Aerului vizează reducerea concentrației de NO2 și pulberi în suspensie, fracția gravimetrică, PM10. 

Recent autoritățile locale refuzau montarea sensorilor neomologați pentru măsurarea calității aerului în Cluj: „Nu poți să pui un fel de senzori și să panichezi lumea cu senzori pe care-i cumperi de pe internet”. Așa au apreciat reprezentanții autorităților locale inițiativa de îmbunătățire a măsurătorilor de calitate a aerului în Cluj.

CITEȘTE ȘI: De ce nu acceptă Primăria montarea senzorilor pentru evaluarea calității aerului? Tarcea: Nu poți să panichezi lumea cu senzori pe care-i cumperi de pe internet

Inițiatorii proiectului Ce aer respir Cluj au solicitat Primăriei Cluj-Napoca acordul pentru instalarea senzorilor, însă nu au primit un răspuns pozitiv.

Planul inițial prevedea instalarea a 16 din cei 22 de senzori în stațiile InfoTrafic, folosind conexiunile de internet și alimentarea cu energie electrică din branșamentul stațiilor CTP. 

După ce Primăria Cluj-Napoca ar fi refuzat montarea unor asemenea dispozitive, inițiatorii au lansat un apel către comunitatea clujeană pentru găzduirea celor 22 de senzori prin intermediul inițiativei ADOPTĂ UN SENZOR.

Calitatea aerului în Cluj

În mod constant, tema poluării aerului și a calității aerului pe care-l respiră clujenii a fost adusă în atenția publicului, dar datele paralele care demonstrau nivelul ridicat de poluare au fost fie neglijate, fie anulate prin simple decalarații ale reprezentanților administrației locale: măsurile întârziate luate de administrație în privința traficului, a închiderii gropilor de gunoi și a șantierelor care au cuprins orașul, toate acestea au avut urmări directe în privința calității aerului din Cluj și al nivelului ridicat de poluare. 

Încă din martie 2018, data primei masurări neconvenționale la care Ziar de Cluj a participat, nivelul de poluare din zona trecerilor de pietoni din centrul oașului, Piața Mihai Viteazul, indicau o creștere alarmantă.

Nivelul de poluare din Cluj-Napoca depășea limita admisă de 25 de micrograme pe metru cub. 

CITEȘTE ȘI: Nivelul de poluare din Piața Mihai Viteazul depășește de 4 ori limita admisă: 119 micrograme la trecerea de pietoni. Din 4 stații de monitorizare în Cluj, funcționează doar 2 VIDEO

 

 

 

Adauga comentariu