Pubertatea este varsta-cheie din viata barbatului, punctul de jonctiune dintre copilarie si maturitate. Acest cap de pod, greu de trecut pentru fete, este la fel de greu si pentru baieti, care cunosc o perioada de intarziere in raport cu prietenele de aceeasi varsta.
Maturatia sexuala
La 14-15 ani putem delimita maturatia sexuala a baiatului, ce corespunde sfarsitului dezvoltarii organelor genitale. Transformarile graduale, fizice si psihologice, se manifesta prin aparitia caracterelor sexuale sexundare: modificarea vocii, aparitia unei pilozitati la nivelul pubisului si a subsuorilor, aparitia barbii, modificarea aspectului organelor genitale externe, cresterea frecventei erectiilor si a emisiilor nocturne ce constituie inceperea functiei sexuale.
Maturatia sexuala se asociaza unei importante cresteri in inaltime: este momentul cand trebuie supraveghiata, in mod deosebit, coloana vertebrala. Maturatia psihica il transforma pe baiat in tanar; este varsta acneei pe care e recomandabil sa o tratam cu multa grija, pentru a evita cicatricele inestetice.
Maturatia hormonala
Pubertatea corespunde unei bulversari a echilibrului hormonal al glandelor endocrine centrale sau superioare: hipotalamusul, dirijorul orchestrei, hipofiza, adjunctul sau si glandele endocrine periferice sau inferioare: testicule, suprarenale, tiroida etc.
Hipotalamusul secreta un hormon care stimuleaza eliberarea, cu ajutorul hipofizei, a doi hormoni ce se varsa in fluxul sanguini (numiti gonadostimuline):
LH-ul, care influenteaza dezvoltarea organelor sexuale si functionarea lor;
FSH-ul, care stimuleaza productia de testosterone de catre testicule si fabricarea spermatozoizilor.
Cantitatea de hormoni testiculari care circula in sange modereaza secretiile hipotalamice si hipofizare.
Problemele pubertatii
Pot fi atat de ordin fizic, cat si de ordin psihic sau biochimic. Stransa legatura dintre corp si spirit isi contureaza intreaga sa dimensiune in aceasta perioada de granita a vietii.
Psihicul adolescentului este supus unei transformari decesive. Conflictele dintre generatii reflecta exact anacronismul dintre viata sociala si viata sexuala a adolescentului care, fiind inca intr-un corp de copil, gandeste deja ca un adult si se vede constrans sa ramana sub tutela parintilor pana la majorat.
Parintii sunt responsabili de educatia copilului, ceea ce include si educatia culturala, psihologica si sexuala. Propriile lor probleme, ramasitele indepartate ale unei educatii imbacsite de puritanism si de ignoranta, nu sunt o scuza daca au tendinta sa ignore realitatea. Adolescentul constituie, la fel ca si frageda copilarie, un cap compas capital care, bun sau rau, va marca cu o amprenta de nesters echilibrul psiho-afectiv si psihosomatic al individului, pentru intreaga viata.
Un climat de incredere si de cooperare intre adolescent si parinti este esential in dobandirea unui echilibru psihic, psihologic si sexual satisfacator. Sensibilitatea exarcerbata a adolescentului, care incearca sa isi afirme personalitatea, este o sursa de conflicte minore pe care parintii au sarcina sa le rezolve ca sa evite blocajele psihologice, dificil de tratat mai apoi. Un climat familial senin, o mama feminina si echilibrata, un tata sanatos si care inspira incredere constituie ingredientele necesare dezvoltarii adolescentului si trecerii fara probleme spre varsta adulta.
Fizicul poate fi o sursa de satisfactii, dar si de frustari. La aceasta varsta cand, inconstient, incepe jocul seductiei, corpul are o importanta capitala. Un trup obez sau prea slab, acneea sunt probleme ale caror implicatii psihologice ulterioare sunt greu de evaluat. Rolul parintilor este acela de a asigura o crestere armonioasa, supraveghind raportul dintre inaltime si greutate si veghind in special la igiena corporala si la echilibrul nutritional.
Structura osoasa si musculara: practicarea exercitiilor fizice, a sportului, fara a fi neaparat in competitie, fortifica oasele, dezvolta musculatura si ofera adolescentului posibilitatea unei defulari fizice si psihice in care el isi revarsa preaplinul de energie, de agresivitate. Sportul modeleaza corpul adolescentului, il fac armonios si ii da valoare in ochii celor din jur, exercita o actiune euforizanta si anihileaza stresul acestei perioade de transformare.
Echilibrul dintre munca intelectuala si sport este un castig al sanatatii si il indeparteaza pe adolescent de toxicomaniile minore cum ar fi fumatul, cafeaua, alcoolul, care il pot predispune ulterior la consumul de medicamente sau de droguri puternice.
Problemele de piele sunt frecvente la aceasta varsta. Tratamentul acneei se bazeaza pe principii simple, dar ingrijirea trebuie sa fie prelungita pe o durata mai lunga de timp. Consulati un medic dermatolog si evitati tratamentele care usca artificial pielea si “stoarcerea cosurilor“, deoarece favorizeaza inflamatia.
Alimentatia: esentiala pentru o dezvoltare corporala armonioasa, ea trebuie sa ii aduca organismului toate elementele necesare cresterii: proteine slabe (carne slaba, peste de cel putin 2 ori pe saptamana) si, in fiecare zi, branza degresata sau iaurt pentru aportul de calciu si pentru evitarea distoniilor de crestere, vitamine oferite de legume verzi, de fructe proaspete si de produse alimentare complementare.
Initierea sexuala: adolescentul trebuie sa stie totul pentru a evita obstacolele de care s-au izbit generatiile precedente. Primele experiente amoroase sunt adesea determinante pentru tanr. Trebuie, mai intai de toate, sa fie evitat esecul, sa fie evitate raporturile sexuale platite, sentimentele sa fie pe primul loc, dar pasiunile juvenile, care risca sa perturbe buna derulare a studiilor, sa fie moderate.
Masturbarea, polutiile nocturne sunt fenomene naturale care nu trebuie sa fie considerate decat ca o necesitate fiziologica, ca o exulceratie artificiala, indispensabila echilibrului general, hormonal si nervos, de frecventa variabila in functie de subiecti. Educatia, comunicarea permanenta cu parintii, echilibrul dintre permisivitate si disciplina trebuie sa ii permita adolescentului o dezvoltare sexuala normala fara a favoriza totusi acest aspect al vietii in detrimentul celorlalte.
Varsta adulta incepe mai devreme sau mai tarziu, in functie de temperamental sau de matirizarea fizica sau psihica a fiecaruia. In zilele noastre decalajul dintre generatii se micsoreaza: la 15 ani copilul aflat la pubertate stie mai multe decat stia tatal sau la 25. Varsta adulta incepe, de fapt, in momentul in care barbatul este capabil sa isi asume responsabilitatile sociale si sa devina independent. Varsta adulta este cea in care se pun in aplicare cunostintele dobandite in timpul anilor de scoala. Este varsta in care omul isi construieste cariera profesionala, da curs liber pasiunilor, isi intemeiaza o familie, isi gaseste un sens in viata.