Profesorul – “saracul personaj al secolului 21”

Sarac, deznadajduit, cu haine rupte, cumparate de la second-hand - profesor. Asa se descriu dascalii in secolul 21, asa arata un om in mainile caruia parintii isi pun copiii, de la care se asteapta sa creasca cei mai destepti de la ei din bloc, de pe strada, din oras. Oameni cu priviri triste, care se lupta cu un sistem incapatanat sa-i ingroape in munti de dosare si saracie lucie. Ioana Pop are 25 de ani si a absolvit doua facultati. E invatatoare la Scoala Ion Agarbiceanu, preda la clasa a treia. In urma cu doi ani a intrat in sistemul de invatamant, sperand la ce era mai bine.
“La inceput eram foarte incantata, ma gandeam la programul de 4 ore si salariul de 900 de lei. Dupa prima luna mi-am dat seama ca banii sunt prea putini, cumulat la munca pe care o are un dascal”, spune ea, cu inocenta unui om care s-a amagit singur.
La sfarsitul lunii, ia in mana 783 de lei, bani pe care ii cheltuie in prima zi. Sta impreuna cu prietenul ei si familia lui, adica cinci oameni intr-un apartament.
“Iau banii, platesc cheltuielile, cumpar cate ceva pentru casa si daca raman cu 100 de lei, inseamna ca e bine. De cele mai multe ori, imi raman doar 50 de lei, bani pentru abonamentul de autobuz. Prietenul meu lucreaza, cu banii lui mai traim”, zice tanara cu ochi mari, caprui. Se considera una dintre norocoase – are unde sa stea. Ce se intampla daca trebuia sa plateasca chirie?!
E imbracata simplu, cu un trenci negru si pantaloni drepti , dar povesteste visand cu ochii deschisi despre cum ar trebui sa arate un profesor: trebuie sa aiba o anumita tinuta, spune ea, cu un zambet amar impregnat pe fata.
“Nu poti sa vii imbracat cu haine rupte, copiii observa imediat. Dar acum nu iti permiti sa iti cumperi o haina sau un lucru de calitate; asa ca te imbraci cu ce poti - mai primesti, mai cumperi de la second hand”.
Iar problemele nu se opresc doar la aparente. Munca de dascal devine, pe zi ce trece, tot mai periculoasa, spune Ioana. Anul trecut, un elev in clasa a 11-a a injurat-o si a amenintat-o in curtea scolii. A avut insa curaj si inspiratia de moment sa-l infrunte:
“I-am zis Ma, copile, eu stau in Manastur, aproape de Moldoveanu. Cand a aflat asta, s-a dus”, rade acum.
Despre partea buna a slujbei pe care si-a ales-o vorbeste cu lejeritate. Spune ca orice faci in viata asta nu e atat relevant ca faptul ca esti important pentru un copil sau mai multi, care te-au iubit si care iti transmit pozitivismul si dragostea lor.
“E un loc de munca unde tot timpul te ivesti de situatii noi, asta imi place”, incheie ea, visand la zile mai bune. “Ador invatamantul, dar vreau sa-mi deschid o firma pe domeniul pe care il doresc eu, sa merg pe antreprenoriat”, e concluzia la care a ajuns in doar doi ani de munca in sistem. E tanara, are toata viata inainte sa se decida ce vrea sa faca si e mandra de asta.
Profesor la 60 de ani Alaturi de ea sta Vladimir Pop. Are 60 de ani, din care 36 i-a petrecut in invatamantul clujean. E profesor de Limba si literatura romana la Scoala Ion Agarbiceanu, mai are 6 ani pana la pensie.
“Sa nu crezi ca viata e mai usoara pentru noi. Nici meseria nu e o sinecura si salariul e la fel de prost”, spune profesorul, in timp ce-si invarte ochelarii intre degete.
E imaginea perfecta a profesorului blajin, care vorbeste despre literatura visand cu ochii deschisi, indreptati spre fereastra clasei. Se simte deja pensionar si spune ca e crima curata sa duci un om la 66 de ani  sa mai practice invatamantul, cel putin in scoala generala.
“Te consuma foarte mult. Trebuie sa faci disciplina, sa adaptezi continutul la nivelul lor, iar elevii sunt un material din ce in ce mai complicat si mai dificil. Cata psihologie stii, nu-ti ajunge. Si nu cred ca ajunge teoria psihologia existenta”, rade el.
Vorbeste despre copiii hiperactivi, turbulenti si spune ca intr-o clasa de 25 sunt 3, 4 asa.
“Esti si jandarm, dar la  materia ce contine o arta, ca a noastra, nu e bine sa strigi la elev, ca ai stricat farmecul lectiei”, spune el.
Dupa 36 de ani in invatamant, nu are un sentiment de ratare, nici de frustrare, dar simte o oboseala care nu e exterioara. O stare de efort risipit, de rezultate prea mici pentru efortul pe care l-a depus.
“Nici nu stiu cum sa denumesc starea asta, dar ea continua. Observ ca invatamantul intra intr-o entropie, degradare. Zilnic, suntem supusi la aceleasi sicane, nu avem timp pentru noi. Zilnic ni se cer tone de hartii si poze la fiecare activitate. As intelege, filme, ca ele sunt vii. Dar poze? Sunt doar niste instantanee; nimic mai perisabil decat poza”, spune el, in timp ce ridica din umeri.
Profesorii sunt doar niste functionari, nimic mai mult, e trista concluzie la care a ajuns in toti anii dedicati invatamantului. Sistemul are nevoie de niste roboti, nu vrea sa incurajeze oamenii care intr-adevar merita, din contra, ii motiveaza sa plece.
“De cand ne zbatem pentru sporul de doctorat, sa-l introduca in salariu. Ne indepartam oamenii de merit, oamenii cei mai buni”, incheie el, privind spre ochelarii cu rama veche, maronie – “suntem niste amarati de functionari , nu avem timp de creatie”.
A fost si diriginte, dar muntii de hartii pe care-i avea de completat l-au facut sa renunte. Despre viata, sperante si visuri poate sa vorbeasca la orice ora, nu e nevoie de o ora dedicata. Nu daca e motivata de completarea a sute de fise si acte pe care "nu le citeste nimeni". In ochii lui, viitorul invatamantului se va transforma din gri in negru:
“Depolitizarea scolilor e o utopie. Tot timpul, scolile vor fi niste instante de interventie a politicului in mase. Oamenii scolii vor fi intotdeauna masa de manevra, pentru ca suntem multi.  Dar trebuie sa stie ca daca ne subfinanteaza, nu ne ucid pe noi, isi ucid propriii copii. La tara, sa lucrezi cu suplinitori necalificati…aia nu e educatie. Pacat de ala mic. Mai bine lasa-l in agricultura”, mai spune profesorul.
Profesorii se pregatesc de proteste Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) a decis ca sediul Guvernului si cel al USL vor fi pichetate de cadre didactice in perioada 28-30 octombrie, anuntand un miting de amploare si mars de protest pentru luna noiembrie. Potrivit calendarului stabilit de FSLI, in 28, 29 şi 30 octombrie vor avea loc, concomitent, pichetari la sediul Guvernului si la sediul Uniunii Social Liberale, iar in aceeasi perioada, in toate unitatile de invatamant din tara unde federatia sindicala are membri, dascalii vor fi in greva japoneza si vor purta o banderola alba pe brat. Printre revendicarile FSLI se numara alocarea a minimum 6% din PIB pentru educatie incepand cu 2014, cresterea ponderii cheltuielilor de personal pentru invatamant, modificarea Legii educatiei nationale si adoptarea unei legi de salarizare prin care să se creasca salariul profesorilor debutanti cu 50%.
„Noi facem un sacrificiu acum. Nu am cerut marirea salariilor, am cerut echitate in grila. Raportul sa fie de 1 la 2. Sa aiba macar jumatate din salariul unui profesor pensionabil, pentru ca munca e aceeasi, pentru ei, chiar mai grea”, explica Vladimir Pop.

Comentarii

Vioara Temian

29.10.2013 13:17

Cu siguranta ca nu SCOALA poarta aceasta vina.Uitati de influenta strazii, de lipsa de implicare a un or familii?! Cei despre care spuneati dumneavoastra sunt fii "baietilor destepti", care reduceau datoria de parinte la valoarea banilor multi pe care ii puneau la dispospozitia fiilor lor. Uitati de superdrepturile pe care si le arogau parinti si elevi deopotriva, pe care Legile care coordoneaza sistemul le ofereau, in timp ce dascalul are doar obligatii. Fiti mai corecti in asemenea etichetari si studiati cu mai mare atentie legile ce ne privesc si nu vorbiti cu atata rautate.

A

28.10.2013 18:08

Cei care au trecut mai recent prin mainile acestor oameni "blajini" ar avea altceva de spus referitor la acest subiect. Din exterior putem scrie articole relativ pertinente si de succes, dar oare nu ar trebui sa fie si realiste? De ce nu se scrie si despre comportamentul cadrelor didactice si lipsa de interes etalate zilnic copiilor la scoala? Oamenii care incet incet preiau conducerea tarii, au iesit din mainile lor dibace.

Novak

28.10.2013 10:11

Asta patesc romanii cand isi aleg conducatori care nu-si iubesc tara.

Paul

28.10.2013 00:25

Un articol bun, dar folosirea diacriticelor l-ar face mult mai uşor de citit.

radu

28.10.2013 00:25

Bine ca-si iau spagi de milioane euro diversi plantati politic si saracii dascali fac foamea!.. Tara condusa de hoti!

Mandea

30.10.2013 16:14

Sunt niste fricosi care nu au coloana vertebrala si nu sunt hotarati sa ia atitudine. De ce nu au curaj sa faca greva in timpul bacalaoreatului sa distruga o generatie de copii. Doar una. Si apoi lucrurile poate vor fi altele. Sunt manipulati de liderii de sindicat (corupti si cu multi bani) iar ei spun ca-i bine si asa cu aceasta slujba. "Putea fi si mai rau...." Asa ca inghit si merg inainte.

Adauga comentariu