Prof. dr. Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, explică ce (nu) este analfabetismul funcțional în România

„Un procent de aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional”, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, realizat în cadrul proiectului „România Educată” și prezentat luni, la Cluj. Procentul este cel mai mare dintre țările Uniunii Europene, media la nivelul țărilor UE fiind acum de 20%, iar ținta este ca analfabetismul funcțional să scadă la 15% în 2021, după cum se arată în studiul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. Potrivit datelor statistice, eliminarea fenomenului analfabetismului funcțional ar duce le creșterea PIB-ului în România cu 296%, până în anul 2030.


Ce (nu) este analfabetismul funcțional în România


Prof. dr. Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, cercetător în ştiinţele educaţiei, expert în evaluare (ARACIP) şi management educaţional, formator naţional în didactici de vârf şi transdisciplinaritate, consilier al editurii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, membru al Centrului Internaţional de Studii şi Cercetări Transdisciplinare din Paris și expert al Uniunii Europene pentru Educaţie şi Cultură, a explicat, pentru Ziar de Cluj, ce (nu) este analfabetismul funcțional în România:

„Înainte de a încerca un comentariu al celor afirmate de diferiți participanți la dezbaterea de la Cluj, ţin să subliniez că şi eu am participat (din păcate!) la dezbaterea regională la care se face referire şi că s-au folosit/s-au spus/citat, într-adevăr, asemenea cifre/indicatori, aparent reali. Am avut şi o intervenţie în plen pe această temă, încercând să scot în evidenţă cum au fost deturnate semnificaţiile unor cifre reale şi transformate în indicatori de stare gravă ai învăţământului românesc în general, ai educaţie noastre, în particular. O educaţie care (aceasta a fost impresia) trebuie blamată şi scoasă din uz, ca să se facă loc implementării programului «România educată». 

Dacă nu cumva suntem şi noi analfabeţi funcţionali (nefericită această traducere a sintagmei în română!), adică, dacă nu înțelegem ceea ce citim şi scriem, şi dacă luăm ad literam titlul programului care ar trebui să facă din ţara noastră până în 2030 o «Românie educată», am putea crede şi afirma că România de azi este needucată, că instituţia în care, până nu demult, s-a avut mare încredere şi cu care chiar ne mândream de câte ori aveam ocazia, adică învăţământul românesc, cu olimpicii lui, cu învăţătorii şi profesorii, cu medicii şi IT-iştii atât de mult apreciaţi azi în lume, şcoala românească în general a intrat în faliment. Altfel spus, dumneavoastră, stimaţi colegi profesori, studenţii si elevii domniilor voastre, ba chiar şi părinţii şi bunicii, noi toţi adică, produs ai școlii fiind, suntem needucaţi şi analfabeţi funcţionali în proporţie de nu ştiu cât la sută şi că PIB-ul românesc nu creşte din cauza învăţământului defect, nu pentru că nu sunt investiţii şi pentru că se fură la nivel înalt mai mult decât se produce etc., etc.

Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, un «centru» de apartament la etajul 7 al unui bloc din Bucureşti!

Sunt convins că nici dumneavoastră, cititori ai acestor rânduri, nu credeţi o iotă din cele presupuse de mine mai sus! Putem însă recunoaşte cu sinceritate că mai sunt analfabeţi în România, unii chiar în înţelesul de bază al cuvântului, alţii doar analfabeţi funcţionali, că există abandon școlar, că unde există multă sărăcie şi educaţia este săracă, precum şi că mai există şcoli în care se face carte puţină, că nu toţi elevii noştri sunt geniali şi că nici toţi profesorii sunt cu adevărat profesori! Că avem destule exemple în care oameni rudimentari şi de o needucaţie crasă, dar foarte bogaţi, umplu aproape seară de seară ecranele televizoarelor, deţinând nu numai puterea economică, ci şi pe cea politică uneori, că în curând vom avea mai mulţi infractori în puşcării decât elevi în şcolile de masă, că universităţile dau diplome pe bandă rulantă, că avem doctori în ştiinţe mai mulţi decât medici, că cine are bani nu trebuie să şi înveţe, că puţinii muncitori buni şi calificaţi pe care i-am avut lucrează în străinătate, că au rămas în ţară doar cei cu studii şi fără calificări (Şi sunt mulţi, cu două-trei masterate aiurea!). Toate acestea există, însă nu dau dreptul nimănui, nu sunt argumente suficiente pentru a descalifica învăţământul românesc cu afirmaţii de genul «Un procent de aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional», ba mai mult , dând acestor afirmaţii şi un aer de probitate ştiinţifică, susţinută de denumirea pretenţioasă a Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, un «centru» de apartament la etajul 7 al unui bloc din Bucureşti!

Folosirea indicatorilor PISA pentru evaluarea învăţământului românesc este nu numai improprie, ci şi periculoasă

Afirmaţiile catastrofice din studiul citat de ziare se bazează pe interpretări greşite ale rezultatelor testelor PISA 2012, în care ponderea elevilor cu rezultate slabe la citire/lectură, matematică şi știinţe a fost în România în medie de 40%, faţă de 18% , media europeană, România situându-se, într-adevăr, pe penultimul loc din UE (ultimul loc fiind ocupat de Bulgaria).

Este de menţionat însă că folosirea indicatorilor PISA pentru evaluarea învăţământului românesc este nu numai improprie, ci şi periculoasă. A se vedea în acest sens și argumentele prezentate de profesorul univ. Liviu Groza de la Universitatea din Bucureşti în articolul „Ce (nu) spun testele PISA - Comparaison n’est pas raison” (Dilema veche, nr. 522, 13-19 februarie 2014). 

Pentru început, ce este PISA: PISA este acronimul pentru englezescul Programme for International Student Assessment (în română: «Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor»). Este un program organizat cu periodicitate din anul 2000, din ce în ce în mai multe țări, de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), pe eşantioane de elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 16 ani. Testarea îşi propune să stabilească, pe o scară de apreciere cu maximum 1000 de puncte, nivelul literaţiei (engl. literacy însemnând «abilitatea de a citi şi de a scrie; competenţe sau cunoştinţe într-un anumit domeniu»), în trei arii fundamentale: înţelegerea textelor/citire, matematică şi ştiinţe. Cu cât scorul obţinut de elevii testaţi este mai mare, cu atât se presupune că nivelul literaţiei este mai ridicat, iar sistemul de învăţământ respectiv este mai eficace. După cum se specifică în documentele OECD/PISA, în domeniul citirii (reading), testele nu urmăresc să stabilească fluenţa lecturii sau corectitudinea pronunţării, ci felul în care elevii sunt capabili să înţeleagă şi să reflecteze asupra semnificaţiei unor texte uzuale, folosindu-se de cunoştinţele pe care și le-au însușit anterior. La matematică şi la ştiinţe accentul nu cade pe dificultatea teoretică a problemelor, elevilor cerându-li-se să aplice în contexte reale, ale vieţii de zi cu zi, cunoştinţele dobândite în timpul învățării școlare și extrașcolare: să utilizeze diferite formule de calcul, să stabilească o serie de corelaţii între cifre, mărimi sau valori etc. Toate acestea în virtutea faptului conform căruia se consideră că integrarea eficientă a unui individ în societatea de astăzi şi capacitatea sa de a învăţa pe tot parcursul vieţii depind tocmai de nivelul său de literaţie, adică de felul în care acesta înţelege şi prelucrează corect informaţii oferite de texte tipărite sau virtuale, de planşe, panouri, grafice, de formulare, desene, semne convenţionale etc., în general orice fel de mesaj, indiferent de natura acestuia. În cazul testelor PISA, relevantă nu este în primul rând «poziţia» ocupată în «clasament» de o țară, ci evoluţia sau involuţia scorului obţinut la sesiunile consecutive de evaluare de către ţara respectivă. 

Mai este necesar să adăugăm că, pentru a participa la testările PISA, Romania a trebuit să plătească sume variind între 50.000 și 150.000 de Euro pe testare. După cum se cunoaște, la testarea din 2012, România s-a clasat pe locul 45 din 65 de țări participante. Pentru a păstra obiectivitatea, trebuie spus că la această testare deși s-a clasat pe penultimul loc între țările participante din UE, România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai importantă îmbunătățire a rezultatelor PISA 2012, față de PISA 2000, în sensul în care ponderea elevilor cu rezultate slabe a scăzut cu 16,2% la citire și lectură, cu 11,9% la matematică și cu 9,6 %  la științe (conform Institutul de Științe ale Educației, Analiza sistemului de învățământ preuniversitar din România din perspectiva unor indicatori statistici. Politici educaționale bazate pe date, Editura Universitară, București, 2015, pag. 56). Aceasta și în condițiile în care, după 2008, sistemul de învăţământ românesc a trecut printr-o perioadă de recesiune economică, în care salariile profesorilor şi ale personalului didactic auxiliar au fost diminuate cu 25%, au fost comasate şcoli şi colective de elevi «pentru a se face economii la bugetul alocat învăţământului...»
 
Testarea PISA este irelevantă pentru analiza calității sistemului de învățământ din România, comparând «mere cu pere»

Așadar, testarea PISA este irelevantă pentru analiza calității sistemului de învățământ din România nu numai pentru că verifică și evaluează ceva pentru care școala românească nu-i pregătește pe elevii săi, comparând astfel în mod absurd «mere cu pere» și nu «mere cu mere», ci și pentru că eșantioanele de elevi care au participat la aceste testări PISA din România nu au avut nici pregătirea și nici motivația necesare pentru a garanta succesul acestei testări. Pentru mulți dintre elevii participanți aceste testări n-au avut nicio relevanță, nicio miză, elevii nu au simțit nici un impact, nici la școală, nici în viața socială, nu li s-a dat nici un feedback, ceea ce explică oarecum și rezultatele modeste și, poate, chiar tratarea superficială a acestor testări în România.

Ne facem de râs pe banii noștri

Într-un fel, nu este chiar atât de grav că plătim aceste testări, deși se verifică prioritar deprinderi pe care nu le formăm elevilor în școala românească, nici că ne facem că nu vedem că aceste teste, neavând miză pentru elevi, nu sunt rezolvate cu seriozitate și implicare de către cei testați și nici chiar că ne facem de râs pe banii noștri (prin rezultatele dezastruoase), cât este de grav faptul că nu înțelegem la nivel decizional absurdul și gravitatea acestui simulacru de proces reformator bazat pe testarea PISA în România. 

A persista în compararea unor realități și fenomene diferite, pe baza unor teste și studii concepute în afara spațiului și în afara conținutului curriculei românești, a atribui școlii românești hibe mai mari decât le are în realitate (și are destule!), a accepta indirect catalogarea ca țară needucată și a exagera în continuare ca procentaj cu analfabetismul funcțional în România, nu înseamnă altceva decât a afirma/a recunoaște și că instituțiile educaționale, în frunte cu ministerul de resort, sunt «bolnave» de analfabetism funcțional, că noi toți funcționăm cu «analfabeți funcționali» în funcții. Ceea ce nu e cazul, desigur!”

Vom reveni cu opinii privind o definiție românească obiectivată a conceptului de ”analfabetism funcțional” în învățământul românesc, având ca gen proxim și diferență specifică realitatea din școala românească de azi și conceptele operaționale ale pedagogiei și cercetării pedagogice românești.

Comentarii

Coman Constantin

10.11.2016 21:02

Nu pot decât să apreciez în mod deosebit această analiză lucidă, sistematică și pragmatică a sistemului nostru de învățământ atât de blamat în ultima perioadă.Culmea e că liceele și universitățile Occidentului doresc să atragă cât mai mulți elevi și studenți români !Dacă ar fi așa de slab pregătiți ar mai fi căutați ?La cât de puțin este finanțat sistemul nostru de învățământ este cel mai eficient din lume ! Bravo, domnule profesor Bertea!

Mina Rusu

11.11.2016 10:34

Mircea Bertea trebuie crezut pe cuvant, fie si numai pentru ca este un dascal de vocatie, cu o mare deschidere internationala spre si in domeniul educatiei. Este un lider de opinie al tuturor dascalilor din tara asta care sunt produsul unei scoli romanesti de calitate. Mesajul lui invita la o reconsiderare a statutului profesorului in societate si reprezinta o expresie a constiintei identitare si nationale care ajusteaza profilul de tara intre celelalte tari ale lumii. Felicitari!

Mina Rusu

11.11.2016 10:30

Mircea Bertea este unul dintre dascalii de referinta pentru scoala romaneasca de astazi. Experienta lui la catedra, atat in scolile din preuniversitar, cat si in cadrul invatamantului superior gireaza ceea ce afirma, de fiecare data, ca lider de opinie a profesorilor autentici din tara. Are o deschidere extraordinara catre contextul european si mondial al educatiei contemporane, dar, inainte de toate, are un mare respect fata de scoala romaneasca, al carei produs este si al carei produs sunt toti dascalii care, alaturi de el, contruiesc cu demnitate, statutul profesorului in raport cu societatea contemporana. Cred ca a sesizat corect spiritul gregar care a devenit o maniera de a trai comod intr-o lume aflata, istoric vorbind, in miezul confruntarilor unor valori recent nascute cu valorile universale, care vin din illo tempore si care vor apune cand va disparea aceasta lume. Cu demnitate si cu respect fata de cunoastrea autentica, Mircea Bertea da un semnal nu ca reflex al spiritului de fronda (desi poate fi si asa, daca in context se impune), ci ca expresie a constiintei identitare, nationale si a demnitatii profesionale, profesionist afirmate.Felicitari! 

Marilena Buzatu

11.11.2016 19:35

Iată un articol care așază în matca reală responsabilitatea și respectul pentru învățământul românesc. Se cuvine să medităm cu adevărat la modalitatea și ușurința cu care folosim sintagma ,,analfabetism funcțional”. Radiografia  făcută de către prof. dr. Mircea Bertea este expresia preocupărilor sale permanente pentru calitatea  desfășurării procesului de învățământ. 

Nicoleta Mesesan

11.11.2016 20:11

 Articolul ne ofera o radiografie lucida si realista a sistemului de invatamant romanesc, o privire divergenta asupra unei probleme care, din pacate, incepe sa fie tratata unidirectional. Felicitari!

Robert Alexandru

11.11.2016 22:27

1. Dl. Prof. Dr. Mircea Bertea face o așa-zisă „analiză”, „bazată” complet pe o fundamentală lipsă de argumente;
2. Ceea ce ne oferă dânsul reprezintă, în cel mai bun caz, niște opinii. Din care răzbate acel gen de naționalism ieftin și păgubos, de tipul „n-are cum să fie așa de rău, că doar noi știm că românii sunt extra”
3. În încercarea de-a ascunde cantitatea de sloganuri și de pancarte pe care ni le postează, dânsul aduce ca „argumente” (a) etajul sediului social al unei surse (b) sumele plătite pentru testări. Ambele fără nici o relevanță.
4. Ceea ce dânsul NU ne spune este faptul că discutăm un fenomen relevat de mai multe testări, ignorând astfel complet TIMSS-urile, care au precedat PISA și au dat rezultate consistent similare. Această ignorare ne îndeamnă să nu-l cinsiderăm pe dânsul o „autoritate” în domeniu.
5. Dincolo de sloganuri și pancarte, atitudinea dânsului -am numit-o „păguboasă"- este o neștiințifică ignorare a semnalelor, de natură să ducă la o dezastruoasă continuare a ignorării necesității unor temeinice intervenții.
6. Evident, dânsul (și comentatorii) nu se pot abține să nu aducă argumentul cu „olimpiadiștii”.
Este complet fals. Școala românească nu are olimpiadiști! SUA, Marea Britanie... au olimpiadiști. Pregătiți gratuit pentru aceste țări pe banii noștri, în centre speciale de dopaj, în afara oricăror condiții de normalitate a pregătirii, tineri prezentați cu mult fast cu „tinichelele” de gât, ascunzându-se sistematic faptul că, spre deosebire de adevăratele olimpiade, aurul școlar se dă cu zecile, astfel încât cu tiate medaliile, ka scorul pe echipe sintem pe locuri ... neaurite...
7. Timp în care zeci de procente ratează examenele naționale aduse între timp la nivel de teste predictive...

Sandea Claudia

12.11.2016 02:53

M-am întrebat și eu, cadru didactic fiind, dacă într-adevăr starea învăţământului românesc este atât de gravă și dacă nu cumva se încearcă exact inducerea acestei idei, de Românie needucată azi din cauza școlii românești, utilizând anumite date statistice, prelucrate și interpretate nu neapărat obiectiv. Afirmația că “aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional”, doar pe baza interpretării rezultatelor PISA mi se pare și mie la fel de revoltătoare! Sigur că sistemul are lacunele lui, sigur ca nu toate schimbările din învățământ au fost benefice (unele, din contră!), însă așa cum foarte bine este punctat în articol, testarea PISA este irelevantă pentru analiza calității sistemului de învățământ din România, verificând ceva pentru care școala românească nu-și pregătește elevii. Noi ne pregătim elevii pentru evaluările care contează pentru ei, pentru care sunt motivați, deci ne putem, eventual, raporta la rezultatele acestora. Nu pot evalua o clasă la geometrie pe baza rezultatelor de la algebra, nu?Sistemul nostru este încă eficient, olimpicii ne sunt încă “curtați” de pe băncile școlii și ademeniți “afară”, încă există pasiune și drag de meserie în rândul dascălilor, chiar dacă, din varii motive (de înțeles până la urmă), unora li s-a diminuat sau alții n-au mai intrat în sistem, deși și-ar fi dorit, iar dacă interesul multor elevi pentru școală s-a diminuat și atitudinea multor părinți față de școală s-a schimbat, poate că ar trebui să ne gândim și la lipsa motivației, a modelelor, a inducerii ideii de inutilitate a ceea ce elevii învață (sau ar trebui să învețe) la școală.Felicitări pentru articol d-le prof. Bertea, mi-a făcut plăcere să-l citesc! Subscriu la tot ce ați (bine) punctat în el! Felicitări și ziarului care l-a publicat!

Claudia Buda

12.11.2016 10:57

 UN ARTICOL INTERESANT! DACA 42% DIN ROMANI NU CORELEAZA INFORMATIILE, ATUNCI ELEVII SUNT PUSI IN SITUATIA SA DEVINA ANALFABETI FUNCTIONALI? CINE ESTE DE VINA? E ADEVARAT CA NU PUTEM COMBATE ANALFABETISMUL FUNCTIONAL...SUNT MULTE PERSOANE CARE STIU SA CITEASCA, DAR NU INTELEG CE AU CITIT...   

Corina

12.11.2016 17:40

Felicitări, Ziar de Cluj, pentru abordarea unui subiect de actualitate- Starea educaţiei din România, o temă complexă şi controversată, prezentată în mass-media de multe eronat.

Mircea Bertea

12.11.2016 18:51

Câteva precizări necesareTextul meu publicat de Ziar de Cluj nu s-a dorit, nu a fost și nu este o "analiză" a sistemului educațional din România, cu atât mai puțin una științifică, și nici nu cred că poate cineva afirma (cu excepția cazului în care este ”analfabet funcțional”) că în textul la care facem referire se pretinde/afirmă așa ceva. Dimpotrivă, textul este un comentariu, o luare de poziție față de cele afirmate la dezbaterea regională de la Cluj, ca răspuns la solicitarea redactorului Florin Moldovan, care m-a contactat telefonic și căruia îi aparțin, de altfel, și subtitlurile articolului (subtitluri referitor la care nu am fost consultat, dar cu care sunt de acord !).Textul subliniază câteva idei ce s-au vehiculat la dezbatere, idei considerate centrale de către organizatori și de către ong-urile colaboratoare (nu includ aici Universitatea ”Babeș-Bolyai” care, prin cuvântul rectorului ei, acad. Ioan Aurel Pop, și a decanului Facultății de Psihologie și Științele Educației, prof. Adrian Opre, a avut o poziție extrem de pertinentă și îndelung aplaudată de audiență), Sunt idei pe care le-am considerat și în intervenția mea din plenul dezbaterii și pe care le consider și în continuare nu numai inoportune și parțial adevărate, ci și periculoase, idei aprobate și ele prin aplauze susținute de audiența aleasă pe sprânceană de către organizatori (Ne pare rău că nu suntem la un post de televiziune, ca să putem proba cele afirmate, vizionând împreună înregistrarea dezbaterii!). Ideile sunt, credem, limpede exprimate în textul inițial.Cine a fost la dezbatere sau a citit presa după eveniment știe că s-au vehiculat acolo și alte idei năstrușnice, referitoare la de câte ori ar crește PIB-ul României dacă testele PISA n-ar fi așa de dezastruoase pentru noi și, dacă, prin urmare, analfabetismul funcțional în România s-ar reduce substanțial ! Nu am reacționat la aceste ”idei”, pentru că nu aveam datele necesare pentru analiza lor și nici nu cunoșteam formula magică prin care s-ar putea obține dublarea/triplarea PIB-ului românesc și, pe cale de consecintă, și dublarea/triplarea salariului meu de profesor (Nu vă grăbiți să mă judecați, a fost o metaforă, știu că dublarea PIB-ului unei țări nu produce automat și dublarea salariilor bugetarilor!). Am acum ”studiul” și formulele magice utilizate de cei doi autori, studiu și formule pe care le-am transferat spre analiză specialiștilor în sțiințe economice și prognoză de la Academie și de la universitățile mari ale țării, specialiști cu are am colaborat ani buni și rodnici, în calitate de coordonator al echipei care a pregătit ediția românească (2006) a lucrării monumentale ”Dictionnaire de sciences economiques”, Presses Universitaires de France, Paris, 2001 (lucrare ce include și extrase din cercetările a 57 de economiști laureați ai Premiului Nobel pentru economie), prefațată de regretatul rector al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, prof. Ion Gh. Roșca. Prin urmare, atunci când vom avea dovezile experților referitoare la previziunile despe PIB în relația lui cu analfabetismul funcțional, vom publica rezultatul obținut și argumentele pe care acest rezultat se bazează. Până atunci, vom continua să dezbatem doar subiecte și domenii la care ne pricepem. In acest ziar și/sau la posturile naționale de radio și televiziune.Mircea BERTEAP.S.: Ii rog pe cei care comentează articolele/comentariile pe această temă să nu facă nicio referire la persoana autorilor articolelor/comentariilor, singurele referiri făcându-se doar la subiectul și la pertinența conținutului subiectului dezbătut. Ar fi de asemenea ideal dacă s-ar angaja în dezbateri doar cei care se și pricep și care cred că pot rămâne scriind in limitele moralității și ale bunlui-simț. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre educație. Cu mulțumiri, M.B.

Corina

13.11.2016 00:41

Felicitări ziarului pentru abordarea unui subiect de actualitate- Starea educaţiei din România, o temă complexă şi controversată, prezentată în mass-media de multe eronat.

Robert Alexandru

13.11.2016 08:13

Iată un recent comentariu al BBC pe aceeași temă.
Deși Marea Britanie NU a ieșit pe primele locuri în clasamentele PISA, reacția BBC NU este una de negare a testului, ci una de punere a rezultatelor într-un cadru mai larg.

Poate că boala „bănuitei” este blestemul nostru național: în loc să credem datele și să ascultăm propunerile bune, ieșim ca țațele-n drum cu bănuielile: „Da' de ce le-or dat lor așa?”, „Da' de ce vine ăla cu propunerule astea?”, „Ce vor ăștia cu adevărat? Ce urmăresc ei?”... Bănuieli de țațe-n drum....

Which country really has the cleverest students? - http://www.bbc.co.uk/news/business-37649892

Vezi și

Why do Finnish pupils succeed with less homework? - http://www.bbc.co.uk/news/education-37716005

adrian c.

11.02.2018 09:37

Am citit şi eu articolul!...E o foarte frumoasă lecţie de "patriotism"cu afirmaţii de genul: cineva ne cere să schimbăm totul (?!...), ceea ce e absurd şi ireal. Nu ni se cere asta! Ni se cere în schimb să nu mai sărim peste etape: peste educatia de bază adică...Domnul profesor mai susţine, stupefiant după opinia mea, că "testarea PISA este irelevantă pentru analiza calității sistemului de învățământ din România nu numai pentru că verifică și evaluează ceva pentru care școala românească nu-i pregătește pe elevii săi, comparând astfel în mod absurd «mere cu pere» și nu «mere cu mere», ci și pentru că eșantioanele de elevi care au participat la aceste testări PISA din România nu au avut nici pregătirea și nici motivația necesare pentru a garanta succesul acestei testări"... În subsidiar, domnul profesor pare a susţine că şcoala românească nu-şi pregăteşte elevii pentru scris, citit, înţelegerea unui text (vorbesc de limba română!) Dar pentru ce-i pregăteşte, Dumnezeule şcoala românească în gimnaziu ?!...Pentru savantlâcuri de genul: homodiegetic, heterodiegetic, înlănţuire, alternanţă, reflexiv obiectiv etc ?!....Şi continuă domnul profesor , care are ceva cu un apartament din Bucureşti : "Pentru mulți dintre elevii participanți, aceste testări n-au avut nicio relevanță, nicio miză (păi de ce ?!...stimate domnule profesor) n-au simțit nici un impact, nici la școală, nici în viața socială, nu li s-a dat nici un feedback ( asta-i     chiar adevarat!),ceea ce explică oarecum și rezultatele modeste și, poate, chiar tratarea superficială a acestor testări în România"....Adică, ne străduim noi să pricepem unde bate domnul profesor, a înţelege un text, indiferent de natura lui, nu reprezintă pentru elevii români nicio miză!!!"...Bravo, "monşer". Dacă aş spune că la evaluarea competenţelor de comunicare orală de la bacalaureat un procent însemnat de viitori bacalaureaţi au ei înşişi probleme cu înţelegerea textului (şi nu mai au demultişor 14 ani!) voi fi acuzat, probabil, de denigrarea şcolii româneşti!...P.S. Aveti dreptate, domnule profesor, trebuie să ni se dea banii înapoi plătiţi pentru aceste testări!!!...             

Adauga comentariu