Prof. dr. Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, explică ce (nu) este analfabetismul funcțional în România

Comentarii

Coman Constantin

10.11.2016 21:02

Nu pot decât să apreciez în mod deosebit această analiză lucidă, sistematică și pragmatică a sistemului nostru de învățământ atât de blamat în ultima perioadă.Culmea e că liceele și universitățile Occidentului doresc să atragă cât mai mulți elevi și studenți români !Dacă ar fi așa de slab pregătiți ar mai fi căutați ?La cât de puțin este finanțat sistemul nostru de învățământ este cel mai eficient din lume ! Bravo, domnule profesor Bertea!

Mina Rusu

11.11.2016 10:34

Mircea Bertea trebuie crezut pe cuvant, fie si numai pentru ca este un dascal de vocatie, cu o mare deschidere internationala spre si in domeniul educatiei. Este un lider de opinie al tuturor dascalilor din tara asta care sunt produsul unei scoli romanesti de calitate. Mesajul lui invita la o reconsiderare a statutului profesorului in societate si reprezinta o expresie a constiintei identitare si nationale care ajusteaza profilul de tara intre celelalte tari ale lumii. Felicitari!

Mina Rusu

11.11.2016 10:30

Mircea Bertea este unul dintre dascalii de referinta pentru scoala romaneasca de astazi. Experienta lui la catedra, atat in scolile din preuniversitar, cat si in cadrul invatamantului superior gireaza ceea ce afirma, de fiecare data, ca lider de opinie a profesorilor autentici din tara. Are o deschidere extraordinara catre contextul european si mondial al educatiei contemporane, dar, inainte de toate, are un mare respect fata de scoala romaneasca, al carei produs este si al carei produs sunt toti dascalii care, alaturi de el, contruiesc cu demnitate, statutul profesorului in raport cu societatea contemporana. Cred ca a sesizat corect spiritul gregar care a devenit o maniera de a trai comod intr-o lume aflata, istoric vorbind, in miezul confruntarilor unor valori recent nascute cu valorile universale, care vin din illo tempore si care vor apune cand va disparea aceasta lume. Cu demnitate si cu respect fata de cunoastrea autentica, Mircea Bertea da un semnal nu ca reflex al spiritului de fronda (desi poate fi si asa, daca in context se impune), ci ca expresie a constiintei identitare, nationale si a demnitatii profesionale, profesionist afirmate.Felicitari! 

Marilena Buzatu

11.11.2016 19:35

Iată un articol care așază în matca reală responsabilitatea și respectul pentru învățământul românesc. Se cuvine să medităm cu adevărat la modalitatea și ușurința cu care folosim sintagma ,,analfabetism funcțional”. Radiografia  făcută de către prof. dr. Mircea Bertea este expresia preocupărilor sale permanente pentru calitatea  desfășurării procesului de învățământ. 

Nicoleta Mesesan

11.11.2016 20:11

 Articolul ne ofera o radiografie lucida si realista a sistemului de invatamant romanesc, o privire divergenta asupra unei probleme care, din pacate, incepe sa fie tratata unidirectional. Felicitari!

Robert Alexandru

11.11.2016 22:27

1. Dl. Prof. Dr. Mircea Bertea face o așa-zisă „analiză”, „bazată” complet pe o fundamentală lipsă de argumente;
2. Ceea ce ne oferă dânsul reprezintă, în cel mai bun caz, niște opinii. Din care răzbate acel gen de naționalism ieftin și păgubos, de tipul „n-are cum să fie așa de rău, că doar noi știm că românii sunt extra”
3. În încercarea de-a ascunde cantitatea de sloganuri și de pancarte pe care ni le postează, dânsul aduce ca „argumente” (a) etajul sediului social al unei surse (b) sumele plătite pentru testări. Ambele fără nici o relevanță.
4. Ceea ce dânsul NU ne spune este faptul că discutăm un fenomen relevat de mai multe testări, ignorând astfel complet TIMSS-urile, care au precedat PISA și au dat rezultate consistent similare. Această ignorare ne îndeamnă să nu-l cinsiderăm pe dânsul o „autoritate” în domeniu.
5. Dincolo de sloganuri și pancarte, atitudinea dânsului -am numit-o „păguboasă"- este o neștiințifică ignorare a semnalelor, de natură să ducă la o dezastruoasă continuare a ignorării necesității unor temeinice intervenții.
6. Evident, dânsul (și comentatorii) nu se pot abține să nu aducă argumentul cu „olimpiadiștii”.
Este complet fals. Școala românească nu are olimpiadiști! SUA, Marea Britanie... au olimpiadiști. Pregătiți gratuit pentru aceste țări pe banii noștri, în centre speciale de dopaj, în afara oricăror condiții de normalitate a pregătirii, tineri prezentați cu mult fast cu „tinichelele” de gât, ascunzându-se sistematic faptul că, spre deosebire de adevăratele olimpiade, aurul școlar se dă cu zecile, astfel încât cu tiate medaliile, ka scorul pe echipe sintem pe locuri ... neaurite...
7. Timp în care zeci de procente ratează examenele naționale aduse între timp la nivel de teste predictive...

Sandea Claudia

12.11.2016 02:53

M-am întrebat și eu, cadru didactic fiind, dacă într-adevăr starea învăţământului românesc este atât de gravă și dacă nu cumva se încearcă exact inducerea acestei idei, de Românie needucată azi din cauza școlii românești, utilizând anumite date statistice, prelucrate și interpretate nu neapărat obiectiv. Afirmația că “aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional”, doar pe baza interpretării rezultatelor PISA mi se pare și mie la fel de revoltătoare! Sigur că sistemul are lacunele lui, sigur ca nu toate schimbările din învățământ au fost benefice (unele, din contră!), însă așa cum foarte bine este punctat în articol, testarea PISA este irelevantă pentru analiza calității sistemului de învățământ din România, verificând ceva pentru care școala românească nu-și pregătește elevii. Noi ne pregătim elevii pentru evaluările care contează pentru ei, pentru care sunt motivați, deci ne putem, eventual, raporta la rezultatele acestora. Nu pot evalua o clasă la geometrie pe baza rezultatelor de la algebra, nu?Sistemul nostru este încă eficient, olimpicii ne sunt încă “curtați” de pe băncile școlii și ademeniți “afară”, încă există pasiune și drag de meserie în rândul dascălilor, chiar dacă, din varii motive (de înțeles până la urmă), unora li s-a diminuat sau alții n-au mai intrat în sistem, deși și-ar fi dorit, iar dacă interesul multor elevi pentru școală s-a diminuat și atitudinea multor părinți față de școală s-a schimbat, poate că ar trebui să ne gândim și la lipsa motivației, a modelelor, a inducerii ideii de inutilitate a ceea ce elevii învață (sau ar trebui să învețe) la școală.Felicitări pentru articol d-le prof. Bertea, mi-a făcut plăcere să-l citesc! Subscriu la tot ce ați (bine) punctat în el! Felicitări și ziarului care l-a publicat!

Claudia Buda

12.11.2016 10:57

 UN ARTICOL INTERESANT! DACA 42% DIN ROMANI NU CORELEAZA INFORMATIILE, ATUNCI ELEVII SUNT PUSI IN SITUATIA SA DEVINA ANALFABETI FUNCTIONALI? CINE ESTE DE VINA? E ADEVARAT CA NU PUTEM COMBATE ANALFABETISMUL FUNCTIONAL...SUNT MULTE PERSOANE CARE STIU SA CITEASCA, DAR NU INTELEG CE AU CITIT...   

Corina

12.11.2016 17:40

Felicitări, Ziar de Cluj, pentru abordarea unui subiect de actualitate- Starea educaţiei din România, o temă complexă şi controversată, prezentată în mass-media de multe eronat.

Mircea Bertea

12.11.2016 18:51

Câteva precizări necesareTextul meu publicat de Ziar de Cluj nu s-a dorit, nu a fost și nu este o "analiză" a sistemului educațional din România, cu atât mai puțin una științifică, și nici nu cred că poate cineva afirma (cu excepția cazului în care este ”analfabet funcțional”) că în textul la care facem referire se pretinde/afirmă așa ceva. Dimpotrivă, textul este un comentariu, o luare de poziție față de cele afirmate la dezbaterea regională de la Cluj, ca răspuns la solicitarea redactorului Florin Moldovan, care m-a contactat telefonic și căruia îi aparțin, de altfel, și subtitlurile articolului (subtitluri referitor la care nu am fost consultat, dar cu care sunt de acord !).Textul subliniază câteva idei ce s-au vehiculat la dezbatere, idei considerate centrale de către organizatori și de către ong-urile colaboratoare (nu includ aici Universitatea ”Babeș-Bolyai” care, prin cuvântul rectorului ei, acad. Ioan Aurel Pop, și a decanului Facultății de Psihologie și Științele Educației, prof. Adrian Opre, a avut o poziție extrem de pertinentă și îndelung aplaudată de audiență), Sunt idei pe care le-am considerat și în intervenția mea din plenul dezbaterii și pe care le consider și în continuare nu numai inoportune și parțial adevărate, ci și periculoase, idei aprobate și ele prin aplauze susținute de audiența aleasă pe sprânceană de către organizatori (Ne pare rău că nu suntem la un post de televiziune, ca să putem proba cele afirmate, vizionând împreună înregistrarea dezbaterii!). Ideile sunt, credem, limpede exprimate în textul inițial.Cine a fost la dezbatere sau a citit presa după eveniment știe că s-au vehiculat acolo și alte idei năstrușnice, referitoare la de câte ori ar crește PIB-ul României dacă testele PISA n-ar fi așa de dezastruoase pentru noi și, dacă, prin urmare, analfabetismul funcțional în România s-ar reduce substanțial ! Nu am reacționat la aceste ”idei”, pentru că nu aveam datele necesare pentru analiza lor și nici nu cunoșteam formula magică prin care s-ar putea obține dublarea/triplarea PIB-ului românesc și, pe cale de consecintă, și dublarea/triplarea salariului meu de profesor (Nu vă grăbiți să mă judecați, a fost o metaforă, știu că dublarea PIB-ului unei țări nu produce automat și dublarea salariilor bugetarilor!). Am acum ”studiul” și formulele magice utilizate de cei doi autori, studiu și formule pe care le-am transferat spre analiză specialiștilor în sțiințe economice și prognoză de la Academie și de la universitățile mari ale țării, specialiști cu are am colaborat ani buni și rodnici, în calitate de coordonator al echipei care a pregătit ediția românească (2006) a lucrării monumentale ”Dictionnaire de sciences economiques”, Presses Universitaires de France, Paris, 2001 (lucrare ce include și extrase din cercetările a 57 de economiști laureați ai Premiului Nobel pentru economie), prefațată de regretatul rector al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, prof. Ion Gh. Roșca. Prin urmare, atunci când vom avea dovezile experților referitoare la previziunile despe PIB în relația lui cu analfabetismul funcțional, vom publica rezultatul obținut și argumentele pe care acest rezultat se bazează. Până atunci, vom continua să dezbatem doar subiecte și domenii la care ne pricepem. In acest ziar și/sau la posturile naționale de radio și televiziune.Mircea BERTEAP.S.: Ii rog pe cei care comentează articolele/comentariile pe această temă să nu facă nicio referire la persoana autorilor articolelor/comentariilor, singurele referiri făcându-se doar la subiectul și la pertinența conținutului subiectului dezbătut. Ar fi de asemenea ideal dacă s-ar angaja în dezbateri doar cei care se și pricep și care cred că pot rămâne scriind in limitele moralității și ale bunlui-simț. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre educație. Cu mulțumiri, M.B.

Corina

13.11.2016 00:41

Felicitări ziarului pentru abordarea unui subiect de actualitate- Starea educaţiei din România, o temă complexă şi controversată, prezentată în mass-media de multe eronat.

Robert Alexandru

13.11.2016 08:13

Iată un recent comentariu al BBC pe aceeași temă.
Deși Marea Britanie NU a ieșit pe primele locuri în clasamentele PISA, reacția BBC NU este una de negare a testului, ci una de punere a rezultatelor într-un cadru mai larg.

Poate că boala „bănuitei” este blestemul nostru național: în loc să credem datele și să ascultăm propunerile bune, ieșim ca țațele-n drum cu bănuielile: „Da' de ce le-or dat lor așa?”, „Da' de ce vine ăla cu propunerule astea?”, „Ce vor ăștia cu adevărat? Ce urmăresc ei?”... Bănuieli de țațe-n drum....

Which country really has the cleverest students? - http://www.bbc.co.uk/news/business-37649892

Vezi și

Why do Finnish pupils succeed with less homework? - http://www.bbc.co.uk/news/education-37716005

adrian c.

11.02.2018 09:37

Am citit şi eu articolul!...E o foarte frumoasă lecţie de "patriotism"cu afirmaţii de genul: cineva ne cere să schimbăm totul (?!...), ceea ce e absurd şi ireal. Nu ni se cere asta! Ni se cere în schimb să nu mai sărim peste etape: peste educatia de bază adică...Domnul profesor mai susţine, stupefiant după opinia mea, că "testarea PISA este irelevantă pentru analiza calității sistemului de învățământ din România nu numai pentru că verifică și evaluează ceva pentru care școala românească nu-i pregătește pe elevii săi, comparând astfel în mod absurd «mere cu pere» și nu «mere cu mere», ci și pentru că eșantioanele de elevi care au participat la aceste testări PISA din România nu au avut nici pregătirea și nici motivația necesare pentru a garanta succesul acestei testări"... În subsidiar, domnul profesor pare a susţine că şcoala românească nu-şi pregăteşte elevii pentru scris, citit, înţelegerea unui text (vorbesc de limba română!) Dar pentru ce-i pregăteşte, Dumnezeule şcoala românească în gimnaziu ?!...Pentru savantlâcuri de genul: homodiegetic, heterodiegetic, înlănţuire, alternanţă, reflexiv obiectiv etc ?!....Şi continuă domnul profesor , care are ceva cu un apartament din Bucureşti : "Pentru mulți dintre elevii participanți, aceste testări n-au avut nicio relevanță, nicio miză (păi de ce ?!...stimate domnule profesor) n-au simțit nici un impact, nici la școală, nici în viața socială, nu li s-a dat nici un feedback ( asta-i     chiar adevarat!),ceea ce explică oarecum și rezultatele modeste și, poate, chiar tratarea superficială a acestor testări în România"....Adică, ne străduim noi să pricepem unde bate domnul profesor, a înţelege un text, indiferent de natura lui, nu reprezintă pentru elevii români nicio miză!!!"...Bravo, "monşer". Dacă aş spune că la evaluarea competenţelor de comunicare orală de la bacalaureat un procent însemnat de viitori bacalaureaţi au ei înşişi probleme cu înţelegerea textului (şi nu mai au demultişor 14 ani!) voi fi acuzat, probabil, de denigrarea şcolii româneşti!...P.S. Aveti dreptate, domnule profesor, trebuie să ni se dea banii înapoi plătiţi pentru aceste testări!!!...             

Adauga comentariu