Conform gazetadecluj.ro, activitatea uneia dintre cele mai mari firme de transport de marfă din Cluj Napoca, SC Skiptrans SRL, cu peste 900 de șoferi angajați, a fost blocată de procurorii belgieni care acuză societatea de fraudă socială. Roland Jost, patronul Grupului Jost, care deține și compania clujeană, a fost reținut în 2017 și acum este cercetat pentru spălare de bani și trafic de persoane, iar prejudiciul este de 65 de milioane de euro, conform RTL Luxembourg.
Compania este acuzată de fraudă socială, adică folosirea mâinii de lucru mai ieftine. Compania Jost nu a achitat salarii în cuantum de 45 de milioane de euro și asigurări sociale de 20 de milioane de euro, exploatând această chichiță care îi permitea să angajeze șoferi români pe care să îi ducă la muncă în Belgia. Prejudiciul a fost calculat de procurori pentru anii 2014 – 2017.
Publicațiile belgiene Le Soir and L’Echo au scris că încă din decembrie 2018, magistrații belgieni au decis confiscarea a 350 de TIR-uri aparținând grupului Jost, dar avocații au făcut apel și decizia a fost anulată de instanță.
Compania Jost a recrutat șoferi din România, care să muncească în Belgia, dar respectând legislația românească. Un polițist sub acoperire din Belgia a lucrat la firma din Cluj-Napoca și ar fi scris în raportul care stă la dosar că i s-a cerut să muncească 18 ore pe zi și să doarmă 2 luni numai în camion. Salariul oferit era de 650 de euro pe lună, scrie RTL Luxembourg. TIR -uruile folosite erau în marea lor majoritate înregistrate în România și Slovacia, dar veneau ”acasă” numai pentru revizie.
Clujeanul Radu Hoza (foto), directorul SC Skiptrans SRL, filiala din Cluj a firmei Jost, cere autorităților din România să îi protejeze pe angajați
Conform unui memoriu, societatea clujeană susține că: ”s-au continuat presiunile asupra conducerii societății, a asociaților acesteia și a conducerii JOST GROUP S.A., în anul 2018 fiind reținuți asociatul persoană fizică al SKIPTRANS, CEO-ul grupului și contabilul șef. Dar, din lipsă de orice probe care să demonstreze în vreun fel existența unei activități infracționale în cadrul activității JOST GROUP și SKIPTRANS, în câteva zile toți au fost eliberați.
Toți șoferii angajați pe SKIPTRANS sunt cetățeni români care au venituri lunare de 2400 Euro, cumulate din salarii și diurnă, sume pentru care subscrisă societate achita taxe și impozite statului român. Cu privire la acest aspect, doresc să aduc la cunoștință faptul că în perioadă 2015-ianuarie 2019, pentru aceste sume sume achitate angajaților noștri, am achitat la bugetul de stat, cu titlu de taxe și impozite sumă de 29.231.493 lei, în condițiile în care am pornit în anul 2015 cu 368 de angajați, iar în luna ianuarie 2019 aveam deja 861 de angajați. Ori, această acțiune a autorităților belgiene ar avea un efect devastator asupra a sute de șoferi angajați care nu își vor mai putea desfășura activitatea”.
Problema autorităților belgiene este că firma folosește șoferi români, pe care îi plătește la salarii din România, și nu angajează șoferi belgieni care ar respecta legislația din Belgia. Astfel ar trebui să achite alte salarii.
Astfel de situații sunt întâlnite și în alte țări membre UE, unde se discută intens despre acest fenomen, al folosirii de firme din țări unde angajații sunt plătiți mai prost și mutarea lor, prin detașare, în țări unde salariile sunt mai mari. Companiile luptă astfel pentru a fi competitive pe piața, salariile fiind o cheltuială semnificativă în această ecuație.
Sunt și companii din Italia, Belgia Germania sau Olanda care dețin autovehicule de transport marfă înmatriculate în România care pot fi întâlnite în Belgia, în special în zona portului Anvers. Trebuie menționat faptul că aproape toată flota nouă de camioane înmatriculată în România, cu motoare tip Euro 6 operează doar în Vestul Europei.
Și nu numai în România este aplicată această rețetă, ci și în Lituania, Letonia și chiar Slovenia, țara din care provine comisarul european pentru Transport, Violeta Bulc.
Presiunile lui Emmanuel Macron
Toate aceste evoluții de pe piața europeană a transporturilor au loc în contextul în care țările occidentale, în frunte cu Franța, fac presiuni pentru modificarea Directivei europene a lucrătorilor detașați, care datează din 1996.
Ofensiva președintelui Franței, Emmanuel Macron, a declanșat deja un scandal între Paris și Varșovia, în condițiile în care Varșovia vrea ca lucrurile să rămână așa cum sunt. Concret, Hexagonul vrea ca lucrătorii din Estul Uniunii Europene care lucrează în Vest, aici fiind atinși în special șoferii de camioane, să fie plătiți cu salariul din țara respectivă.
Este vorba de o ipocrizie franceză, spune secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Radu Dinescu. În România sunt înmatriculate, potrivit datelor UNTRR, 33.000 de firme de transport marfă, care dețin 140.000 de vehicule de transport cu o masă mai mare de 3,5 tone.
Din acestea, peste 100.000 sunt vehicule mari, iar jumătate dintre ele lucrează în trafic internațional. Numărul firmelor de transport rutier de mărfuri din România care dețin peste 100 de camioane nu depășește 80.
Potrivit lui Dinescu, sunt două tipuri de situații în care camioane înmatriculate în România fac transport aproape exclusiv în alte țări ale Uniunii Europene: companii cu capital străin care și-au deschis subsidiare aici și români care au câte cinci-șase camioane. În această din urmă situație se află, cu precădere, foști șoferi de la firmele mari care și-au făcut propriile afaceri, explica într-un material pe această temă România Liberă.