Principalele afectiuni cardiovasculare

Afectiunile sau bolile vasculare constituie in prezent un adevarat flagel in tarile industrializate, la fel cum erau considerate altadata variola sau tuberculoza. Ele cuprind mai multe boli care afecteaza aparatul cardiovascular la diverse niveluri.

 

 

Ateroscleroza se caracterizeaza prin prezenta de depozite de grasime pe peretele arterelor (placi de aterom) care jeneaza circulatia sangelui. Aceasta boala poate afecta arterele inimii (coronarele), care in acest caz sunt incapabile sa-i furnizeze acesteia sangele oxigenat de care are nevoie. Ateroscleroza coroniana constituie prima cauza de mortalitate in tarile occidentale.

 

 

La debut, ateroscleroza nu produce in general nici un simptom. Prezenta ei poate fi relevata printr-o durere toracica asemanatoare unei constrictii si declansata deseori de un efort fizic (angor pectoris) sau printr-un infarct miocardic. Ateroscleroza poate afecta si alte artere, in special pe cele ale creierului, in acest caz existand un risc de accident vascular cerebral si pe cele ale membrelor inferioare, ce presupune un risc de reducere sau oprire a circulatiei arteriale la acest nivel (ischemie).

 

 

Hipertensiunea arteriala sau presiunea arteriala se exprima (masoara) in milimetrii coloana de mercur. Valoarea maxima a tensiunii arteriale (sau tensiunea sistolica) se inregistreaza cand inima se contracta si trimite sangele in artere. Valoarea minima a tensiunii arteriale (sau tensiunea distolica) se masoara dupa ejectia sangelui in timpul fazei de repaus a inimii. O crestere anormala a tensiunii arteriale peste valoarea de 14/90 mmHg masurata in repaus, in pozitie culcat si la mai multe determinari, corespunde hipertensiunii arteriale. De obicei, medicul spune 14 cu 9 pentru a exprima aceasta tensiune.

 

 

Hipertensiunea e foarte frecventa; ea afecteaza intre 5-15 % din populatie. Neproducand in general nici un simptom, adesea e descoperita intamplator, cu ocazia unui examen medical de rutina. In 90 % din cazuri, cauza sa ramane necunoscuta.

 

 

Aceasta boala favorizeaza o crestere a volumului (hipertrofie) ventricului stang si poate determina complicatii grave la nivelul creierului (accident vascular cerebral), al rinichilor (insuficienta renala cronica) si al ochilor (retinopatie).

 

 

Celelate boli (cardiopatii si miocardite) sunt foarte diverse. Ele sunt insotite in general de o dilatatie si/sau de o marire a volumului ventricolului stang, insotite de o deficienta in functionarea pompei cardiace. Formarea unui cheag de sange in sistemul venos, cel mai frecvent la nivelul gambelor, determina aparitia unei tromboflebite al carei risc principal consta in emigrarea unei parti din cheag spre inima si spre plamani (embolie pulmonara). Aceasta complicatie se produce in cazul tromboflebitei profunde, neglijate sau diagnosticate cu intarziere.

 

 

Embolia pulmonara poate avea doua consecinte: o insuficienta respiratorie acuta si o insuficienta a sistemului circulatoriu (hipotensiune arteriala si soc cardiogen).

 

 

O infectie sau o inflamatie a foitelor ce inconjoara inima (pericardul) o pot comprima, jenand astfel functionarea sa in conditii bune.

 

 

Diferite boli de cauza inflamatorie infectioasa sau degenerativa pot impiedica functionarea normala a valvelor cardiace. De asemenea, se poate constata un defect de inchidere (insuficienta valvulara) sau o obstructie la nivelul valvelor (stenoza valvulara). Cateodata, gravitatea tulburarii impune inlocuirea chirurgicala a valvei afectate printr-o valva artificiala.

 

 

 

In fine, unele boli genetice sau degenerative pot determina o ruptura a aortei.

 

 

Unele boli cardiovasculare, cum este hipertensiunea arteriala, se pot dezvolta insidios si pot ramane timp indelungat fara simtome. Altele, dimpotriva, cum este infarctul miocardic, se pot manifesta intr-un mod dramatic printr-un stop cardiorespirator (moarte subita) sau printr-o insuficienta cardiaca.

 

 

Totusi, cel mai adesea, simptome evocatoare marcheaza evolutia unei boli cardiace. Poate fi vorba de o respiratie dificila, anormala, in timpul eforturilor fizice, de palpitatii (impresie anormala de a-ti simti bataile propriului cord), de sincope (pierderi scurte ale constintei), deseori datorate unei incetiniri excesive a batailor cordului sau unei prabusiri a debitului cardiac), de scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala) sau de angina de piept.

 

 


Adauga comentariu