Primarul din Turda, Cristi Matei, vrea să ”spele” un proiect imobiliar în lacul Tarzan

Într-o zonă naturală protejată, primarul Municipiului Turda, Cristi Matei, propune edificarea unui proiect imobiliar. Zona respectivă a fost, până acum, sub protecția unor custozi care nu au privit cu ochi buni dezvoltarea imobiliară. La mijlocul acestui an, guvernul Dăncilă a înființat Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), o instituție care a preluat atribuțiile custozilor care se ocupau de protejarea siturilor ariilor protejate. Președintele ANANP este ”săgeata” politicienilor UDMR, care controlează afacerile din domeniul protecției mediului, și care au interese în zona respectivă din Turda, scrie gazetadecluj.ro.

Spre sfârșitul acestei săptămâni, Municipiul Turda, a organizat o dezbatere pentru implementarea Planului de management și a Regulamentului Sitului de Importanță Comunitară Sărăturile Ocna Veche, ROSCI0223, prin Masterplan Băi Sărate, PUZ Zona Băi Sărate și SF pentru construirea și dotarea unui centru multifuncțional în Băile Turda,  județul Cluj. Practic, Primăria Turda vrea să construiască un proiect imobiliar care să includă băi și săli de conferință în zona lacului Tarzan.

Zona vizată de acest proiect este cuprinsă în aria dintre străzile Dr. Valeriu Moldovan, Aleea Pădurii și tronsonul din drumul de pământ care asigură relația între cele două străzi, prin Sud și la Est.

La baza documentațiilor acestui proiect au fost făcute două studii, unul redactat de Tudor-Mihai Ursu și Anamaria Roman, ambii de la Institutul de Cercetări Biologice Cluj, și unul de mediu executat de firma SC Expert Consulting & Permitting SRL din Pitești, societate controlată de mogulul imobiliar Gheorghe Badea.

Ambele studii au, în proporție de 90%, același text și fotografii și concluzionează că nu este problemă edificarea acestui proiect imobiliar, în situația în care el contravine normelor legislative prevăzute de legea care stabilește regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Potrivit celor două documentații, Centrul Multifuncţional Turda va avea trei corpuri de clădire cu regim maxim de înălţime S (parțial)+P+1E.

”Studiile arată că zonele vizate de construcție ”prezintă fenomene de prăbuşire care fac terenurile respective improprii pentru construcţii, dar care au generat o serie de lacuri cu diferite grade de salinitate. (…) peste suprafaţa sitului Natura 2000 ROSCI0223 din zona Băi Sărate, pe o suprafaţă de 0,433 kmp există licenţa de concesiune pentru exploatarea rezervelor de nămol terapeutic din zăcământul Băile Turda (nr. 3032/2001) aprobată prin HG 1751/14.10.2004 (MO 991/28.10.2004), care însă nu are aviz/autorizaţie de mediu până la momentul actual. Din motive de confidenţialitate nu se cunosc detaliile tehnice ale licenţei de exploatare nu se poate evalua impactul potenţial cumulativ cu planul supus avizării”, arată studiile.

Mihaela Vrabete, arhitectul șef al Primăriei Turda, spune că în urma dezbaterii publice care a avut loc spre finele săptămânii majoritatea celor prezenți au primit cu interes proiectul.

”La dezbaterea publică s-au notat o serie de observații și precizări pe marginea celor două rapoarte, cel de mediu și cel făcut de Institutul de Cercetări Biologice Cluj. Mai avem de lămurit un singur lucru, anume faptul că limitele rezervației naturale coincid cu cele ale sitului Natura 2000, lucru care este imposibil. Dar vom primi de la Minister o serie de clarificări vizavi de aceste inadvertențe”, a declarat Vrabete.

Să turnăm beton pe ”zona nimănui”

De asemenea, potrivit  Planului de Management ROSCI0223 (care vizează zona respectivă, n.red.) se pot elibera certificate de urbanism numai în afara perimetrului rezervației botanice, pentru construcții noi pe baza P.U.Z. avizat și aprobat, se pot autoriza construcţii de agrement şi sport, alimentaţie publică şi turism. Documentul arată că zona aparține zonei protejate cu valoare ecologică și peisagistică, iar în perimetrul delimitat conform planului se instituie rezervație naturală. De asemenea, se interzice amplasarea în zonă a construcțiilor noi de locuințe sau funcțiuni complementare locuirii, ci numai repararea celor existente.

Cu toate acestea, administrația locală din Turda încearcă să construiască exact în acest perimetru supus acestor restricții.

Cu toate acestea, potrivit concluziilor studiilor menționate anterior, ”impactul prognozat este unul neutru cu un potenţial pozitiv asupra habitatelor de sărătură din zona Băile Sărate Turda. Chiar dacă implementarea Planului propus ar avea un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi a biodiversităţii în ansamblul ei, aplicarea măsurilor enumerate mai sus nu doar că scad valoarea negativă a impactului existent deja înainte de PP ci contribuie la îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor şi la gradul de conştientizare al populaţiei locale, un factor important din punctul de vedere al managementului şi conservării patrimoniului natural. (…) În prezent locuitorii municipiului Turda şi cei din localităţile învecinate consideră zona Durgău –Băi Sărate- Valea Sărată, ca fiind un teren „al nimănui” în care există lacuri sărate cu potenţial terapeutic excepţional, unde poţi merge să faci băi, fără a fi nevoie să dai socoteală cuiva. Situaţia descrisă nu este una normală.”.

Cum se deschid ”portițele” pentru proiectele imobiliare în zonele naturale protejate

Potrivit gazetadecluj.ro, proiectul primăriei turdene stă la sertar de mai mulți ani, însă acum s-a găsit o ”portiță” prin care avizele ar putea fi eliberate. Practic, Guvernul Dăncilă a eliminat avizul custozilor ariilor protejate prin care se dădea undă verde, sau nu, proiectelor imobiliare în siturile naturale.

Până acum, de zona respectivă, fiind arie naturală protejată, răspundeau doi custozi: Asociația pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” Târgu Mureş și firma Greenviro SRL din Cluj Napoca. Asociația Milvus a mai avut de-a face cu acest proiect, însă nu a fost de acord cu edificarea lui.

Însă, la mijlocul acestui an, guvernul Dăncilă a înființat Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), o instituție care a preluat atribuțiile custozilor care se ocupau de protejarea siturilor ariilor protejate.

”Știu de existența unui proiect la Turda. Există posibilitatea edificării unor proiecte în zona siturilor Natura 2000, dar în rezervațiile naturale nu se permit construcțiile. O să văd despre ce este vorba și vom lua o decizie în acest sens”, a declarat Adi Croitoru, președintele ANANP.

Iulia Vizi, reprezentantul Asociației Milvus, care, până la jumătatea acestui an era unul dintre custozii sitului din Turda, spune că administrația locală turdeană nici măcar nu le-a mai solicitat un punct de vedere în legătură cu acest proiect.

”Nici măcar nu ne-au mai cerut consultarea în legătură cu proiectul lor”, declară Vizi.

Până la ”eliminarea” custozilor din această ecuație, în atribuțiile lor intra elaborarea unui plan de management al ariei naturale vizate care era finanțat exclusiv de bani europeni. Odată cu retragerea custozilor din administrarea ariilor protejate și acordarea acestor prerogative Agenției Naționale pentru Arii Naționale Protejate (ANANP), fondurile europene destinate acestori planuri de management nu vor mai intra în conturile diferitelor ONG-uri, ci în cel al ANANP. Potrivit unor informații, șeful ANANP, Adi Croitoru, ar face parte din cercul de cunoștințe-pile-relații (PCR) al lui Attila Korodi (fost ministru al Mediului) și Robert Szep, comisar general adjunct al Garzii de Mediu.

UDMR-ul împarte sarea la Turda

Mergând pe firul conexiunilor, unul dintre custozii Zonei Sărăturile – Ocna Veche a fost, după cum menționam, firma Greenviro din Cluj Napoca. Societatea îi aparține politicianului clujean UDMR, ABRAHAM ZOLTAN ROBERT. El este administrator și deţine pachetul majoritar de acţiuni. Un procent mai mic îi aparține Ilenei Popescu, angajată la Primăria Baia Mare.

În 2012, ABRAHAM ZOLTAN ROBERT a fost ”înşurubat” pe criterii politice la conducere Imprimeriilor Naţionale Coresi şi în acelaşi an a fost pe listele celor care au candidat pentru diaspora. El a fost propus de UDMR pentru Colegiul 3 Camera Deputaţilor Americile, Australia şi Noua Zeelanda.

În 2012, Zoltan Robert Abraham era şi director executiv la Tipo Direct SRL, o companie româno- maghiară înrudită cu Zipper Data, ambele cunoscute ca fiind printre cei mai importanţi prestatori de servicii de distribuire a corespondenţei şi arhivare computerizată a datelor pentru companiile de utilităţi din România. Tipo Direct şi Zipper au bifat împreună contracte de peste 40.000.000 de euro pentru companii precum Electrica, ANAF, Primăria Cluj Napoca, CNAIR etc.

Firma clujeană face parte dintr-o serie de asocieri cu companii controlate de politicieni controversați. Este vorba de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice SA Institutul, controlat în proporţie de 65% de fostul ministru Dan Ioan Popescu prin firma sa Eldapo şi de un acţionariat italian format din companiile Geocart şi Biocart.

O altă companie cu care UDMR-istul clujeanul face afaceri este Hidrocanal este administrată de Roman Ionel, iar asociaţi sunt Teamnet Engineering SRL(majoritar) şi TNI Stock Invest SRL. În spatele firmelor se află, prin interpuşi, deputatul Sebastian Ghiţă.

În cadrul unui proiect care se derulează în județul Harghita, firma clujeană Greenviro SRL s-a asociat cu Fichtner Environment SRL- Fichtner Water & Transportation GmbH.

Compania Fichter este administrată şi deţinută de Dan Radu Păunescu împreună cu ULF MEYER SCHARENBERG, cetăţean german.

Dan Radu Păunescu este fost angajat la Ministerul Mediului şi a făcut parte din structura firmei Interdevelopment SRL, care a câştigat contractul de 27 de milioane lei de la CJ Cluj („Închidere şi ecologizare depozite neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj”).

Un condamnat penal a făcut regulamentul zonei naturale protejate

Pentru ca totul să semene cât mai mult cu un ”tun”, mai poate fi menționat faptul că Regulamentul ariei naturale protejate de interes național Sărăturile și Ocna Veche și Sitului Natura 2000 ROSCI0223 SĂRĂTURILE OCNA VECHE a fost făcut de SC SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, firma lui Sergiu Mihuț. El a fost implicat în dosarul Cuprumin, judecat în instanțele din Alba Iulia, unde a fost condamnat la trei ani cu suspendare, alături de fostul director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, Mihaiela Mih Dehelean, și de fostul director al societăţii Cupru Min SA Abrud, Gheorghe Iordache, cei din urmă primind aceiași pedeapsă.

Alo, ANAF?

Firma Greenviro, unul dintre cei doi custozi care s-au ocupat de zona Sărăturilor din Turda, prezintă un bilanț fiscal care nu dă nimic de bănuit. Spre exemplu, pentru anul 2017 compania a raportat o cifră de afaceri de 4,1 milioane de lei și un profit de… 7.000 de lei!  În 2018, societatea a intrat într-un ”picaj” financiar: cifra de afaceri a scăzut la 800.000 lei, au declarat pierderi de 2 milioane la 10 angajați. Firma a fost înfiinţată în 2010 şi se ocupă de alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice. Compania are un parcurs financiar excelent, cu o cifră de afaceri care a crescut şi de 22 de ori într-un interval de doar trei ani (de la nici 200.000 lei în 2011, la 4,3 milioane în 2014) şi profituri sănătoase, de la înfiinţare până în prezent. În 2016, Greenviro SRL raporta afaceri de 1.019.869 lei şi un profit net de 44.365 lei, cu şapte angajaţi, dar şi datorii de 1.077.129 lei.

Sursa: gazetadecluj.ro

Adauga comentariu