În raportul său de activitate pentru anul 2020, primarul Emil Boc notează faptul că Primăria a oferit „servicii stomatologice gratuite pentru clujenii cu venituri reduse”:
„A continuat Programul «Promovarea sănătății orale prin creșterea accesibilității populației defavorizate la servicii de stomatologie» după aprobarea în Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a parteneriatului cu Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” (prin Facultatea de Medicină Dentară) și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca. Programul urmăreşte îmbunătățirea stării de sănătate a persoanelor și familiilor. Până în prezent, din cele 603 persoane care s-au înscris în acest program, pentru 311 persoane au fost finalizate lucrările și tratamentele stomatologice gratuite, iar alte 65 persoane sunt cu lucrări în curs de finalizare.”
În cadrul aceluiași raport de activitate găsim, la capitolul „Servicii sociale – pentru o comunitate unită”, și o imagine care ilustrează modul în care sunt oferite serviciile stomatologice pentru clujenii săraci:
Având în vedere faptul că programul social – stomatologic este realizat în parteneriat cu UMF, dar și vârsta specialiștilor din imaginea de mai sus, care oferă servicii stomatologice, nu putem să nu ne întrebăm cine pe cine ajută de fapt: Primăria pe nevoiași pentru tratamente stomatologice gratuite, Primăria pe UMF, căreia i-a plătit 300 000 de lei în anul 2020 tratamentele, respectiv 275 000 de lei în 2019 și 200 000 de lei în 2018, sau Primăria pe UMF, căreia îi oferă „material de practică” pe care să se pregătească rezidenții și studenții din anii terminali? Practic, UMF câștigă pe două planuri: viitorii stomatologi au pe cine să își facă mâna, iar universitatea încasează și bani. Dacă tratamentele oferite beneficiarilor sunt de calitate, câștigă și persoanele nevoiașe. Curat program social!