Primăria finanțează și în 2017 proiecte culturale care, conform regulamentului, trebuie să sprijine obiectivul ratat iremediabil de Capitală Culturală Europeană

Primăria Cluj-Napoca va sprijini și în acest an, ca și în anii trecuți, anumite proiecte culturale prin acordarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru îndeplinirea aceluiași obiectiv din anii trecuți, „câștigarea” titlului de Capitală Culturală Europeană. Singura mică, dar irezolvabilă problemă e că anul trecut acest titlu a fost pierdut iremediabil (fiind câștigat de Timișoara). 

Cu toate acestea, regulamentul pentru acordarea acestor finanțări este și acum același de pe vremea când aspiram la titlul pierdut și, pentru că prevede ca o condiție cumulativă ca solicitanții de fonduri să sprijine acest demers ratat, întregul proiect devine unul nul și neavenit. Totuși, ca la nebuni (sau ca la Cluj) totul merge mai departe, muzica fiind important să cânte și banul public să curgă, măcar Titanicul municipal să se scufunde cu grație și în mare stil (pseudo)cultural! 

În plus, Curtea de Conturi a identificat pentru anii trecuți mari nereguli în alocările financiare culturale care, conform raportului Curții, au prejudiciat bugetul local cu milioane de lei. Însă, toate acestea sunt detalii, pe lângă absurditățile logice și legale care apar atunci când iei la puricat actele publicate chiar pe site-ul Primăriei. Pentru că diavolul se ascunde în detalii, să le privim cu atenție:

Moș Crăciun a venit la Primăria Cluj-Napoca cu bani pentru căpușele bugetului „cultural”

În 27 decembrie 2016, în a treia zi de Crăciun, Primăria municipiului Cluj-Napoca a publicat pe site-ul propriu și în Monitorul Oficial anunțul privind acordarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru proiecte și acțiuni culturale, de tineret și sociale, în anul fiscal 2017. 

Conform acestui anunț de participare, „alocaţia financiară directă din fonduri publice se acordă în vederea desfăşurării de către persoanele fizice sau persoanele juridice fără scop patrimonial a unor activităţi nonprofit, care să contribuie la realizarea unor acţiuni sau programe de interes public general, regional sau local. Bugetul alocat programului va fi stabilit după votarea în Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a Hotărârii privind bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2017. Finanţarea asigurată de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca va fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului. Suma alocată de Consiliul Local pentru proiecte culturale, în baza Regulamentului pentru regimul finanţărilor nerambursabile de la bugetul local, acordate în baza Legii nr. 350/2005 (privind finanţările nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general) este de 11.400.000 lei.

Proiectele culturale vor fi depuse la unul din următoarele domenii/linii de program: proiecte culturale, artistice, educaţionale, realizate de către fundaţii sau asociaţii întemeiate în baza OG 26/2000, în parteneriat cu instituţii publice de cultură şi/sau de învăţământ, având sediul în municipiul Cluj-Napoca; proiecte derulate în cadrul Programului CLUJ NEVER SLEEPS; proiecte de tineret; proiecte culturale regionale; proiecte culturale locale; proiecte cu caracter social.

Acţiunile eligibile trebuie să se deruleze conform specificaţiilor din Regulamentul pentru regimul finanţărilor nerambursabile de la bugetul local, acordate în baza Legii nr. 350/2005 (privind finanţările nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general) şi din Contractul de finanţare nerambursabilă încheiat între autoritatea finanţatoare şi beneficiari.”

Depunerea proiectelor de finanţare nerambursabilă se realizează în perioada 3 ianuarie 2017 – 2 februarie 2017. Evaluarea şi selecţia dosarelor depuse se va efectua în perioada 3 - 28 februarie 2017.

Regulamentul pentru bugetările de anul acesta este cel conceput pentru obiectivul ratat de Capitală Culturală Europeană

Regulamentul pentru anul acesta, cel la care face referire anunțul de participare al Primăriei, este cel conceput și publicat în anul 2015, pentru obiectivul de Capitală Culturală Europeană – adică, vor fi aprobate pentru finanțare, pentru anul 2017, proiecte culturale ce vizează un obiectiv deja ratat în mod iremediabil. 

„Regulamentul pentru regimul finanţărilor nerambursabile de la bugetul local, acordate în baza Legii nr. 350/2005 privind finanţările nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general”, publicat pe site-ul Primăriei, este o anexă la Hotărârea de Consiliu Local nr. 467/2015, în care acesta a fost adoptat, în cadrul unei ședințe ordinare de CL (ședință prezidată de către Dan Tarcea, actualul viceprimar al municipiului). 

Acest regulament prevede, încă de la început, cu litere îngroșate, următorul lucru, frapant prin prisma faptului că regulamentul este actualmente încă folosit ca atare:

„Domeniu de aplicare

Primăria și Consiliu Local al municipiului Cluj-Napoca acordă o atenție deosebită proiectelor culturale – educative cu caracter local, regional, național, european și internațional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a municipiului, menite să sprijine activitățile din cadrul manifestărilor desfășurate în vederea susținerii candidaturii municipiului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană.

Cum acest domeniu de aplicare este de domeniul trist al trecutului, se ridică întrebarea legitimă, atunci, „care mai este scopul și durata vizitei?” Pentru că, dacă astăzi ne raportăm la același obiectiv ratat înseamnă că fugim doar pe bani publici după himere, sau, dacă nu ne mai raportăm totuși la acest obiectiv, atunci înseamnă că funcționarii din Primărie funcționează pe principiile: „copy-paste”, „lasă că e bine și-așa!” sau „oricum hârțogăria e inutilă, doar de formă, nu o ia nimeni în seamă, hai să nu mai facem muncă inutilă și să nu o mai actualizăm!”

Capitolul V din regulament, care se referă la procedura evaluării și selecționării proiectelor, prevede, la articolul 37:

„Eligibilitatea programelor/ proiectelor/ acțiunilor culturale (condiții cumulative). 

Solicitantul, în elaborarea programelor/ proiectelor și/ sau acțiunilor culturale, va ține cont de faptul că Primăria și Consiliul Local consideră importantă și oportună finanțarea proiectelor de anvergură, cu caracter local, regional, național și internațional, care susțin activitățile din cadrul manifestărilor desfășurate pentru susținerea candidaturii municipiului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană și cu strategia de dezvoltare a municipiului.”

Din moment ce aceasta este una dintre condițiile cumulative de eligibilitate și din moment ce această condiție cumulativă este în prezent nulă, ne întrebăm: regulamentul, care se aplică și anul acesta, care conține o condiție cumulativă nulă din start și imposibil de realizat, nu anulează cumva întregul demers, întreaga procedură?

În categoriile de evaluare a proiectelor, „nevoia și relevanța proiectului” este notată cu un maxim de 25 de puncte, iar „relevanța proiectului pentru prioritățile apelului de finanțare” cu 15 puncte. Ori, în contextul în care sprijinirea obiectivului de Capitală Culturală Europeană este definită ca o prioritate, care mai este nevoia și relevanța acestui demers, care devine unul de-a dreptul absurd!?

Un regulament încălcat în trecut conform raportului Curții de Conturi pe anul 2015. Îi pasă cuiva? Vor mai câștiga anul acesta proiectele cei care au încălcat regulamentul?

Același regulament mai prevede, la articolul 7, și faptul că „finanțările nerambursabile nu se acordă pentru activități generatoare de profit”. La articolul 25, litera c, se specifică faptul că nu sunt selectate cererile de finanțare în cazul în care „solicitanții au prezentat declarații inexacte la o participare anterioară”, sau, conform literei f, dacă „nu și-au îndeplinit obligațiile asumate printr-un alt contract de finanțare nerambursabilă, în măsura în care autoritatea finanțatoare poate aduce ca dovadă mijloace probante în acest sens”. 

Articolul 57 stipulează:

„Autoritatea finanțatoare își rezervă dreptul de a face verificări, atât în perioada derulării contractului de finanțare nerambursabilă, cât și ulterior validării raportului final.”

Iar articolul 58:

„Contractele de finanțare nerambursabile vor prevedea, sub sancțiunea nulității, calitatea Serviciului Audit din cadrul Primăriei și a Curții de Conturi de a exercita controlul financiar asupra derulării activității nonprofit finanțate din fondurile publice.”

Pe hârtie, totul bine și frumos, numai că raporturile financiare ale Curții de Conturi sunt complet ignorate! Acestea, cu toate că constată grave și numeroase abateri, sunt tratate mereu doar cu sictir, ca și cum nu ar exista. Este și cazul raportului Curții de Conturi pentru anul 2015, care a constatat acordarea nelegală de finanțări nerambursabile pentru nu mai puțin de 37 de asociații și fundații care, conform acestui raport, au prejudiciat bugetul municipiului cu peste 6 milioane de lei. Ori, dacă bugetul acordat fundațiilor și asociațiilor culturale anul acesta este de 11 400 000 de lei, dacă finanțările vor fi din nou acordate acelorași fundații și asociații care vor funcționa după același sistem deja patentat, înseamnă că mai mult de jumătate din bugetul public alocat are toate șansele să fie  prăduit. 

Un raport al Curții de Conturi care nu trebuie dat uitării

Conform raportului de audit financiar al Curții de Conturi asupra conturilor anuale de execuție bugetară ale Unității Administrativ Teritoriale ale Municipiului Cluj-Napoca pe anul 2015, „au fost acordate nelegal finanțări nerambursabile unor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu bugetului Municipiului Cluj-Napoca, în sumă de 6.027.585 lei” și „au fost acordate finanțări nerambursabile de la bugetul local, la mai multe asociații sau fundații care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de 545.271 lei”. În plus, „au fost acordate sume mai mari decât cele cuvenite mai multor asociații și fundații care nu au respectat angajamentele luate privind structura bugetului prevăzută în contract, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de  277.663 lei.”

Raportul Curții de Conturi mai specifică și faptul că „nu au fost respectate prevederile legale privind derularea Contractului de finanțare nerambursabilă pentru proiectul ”Festivalul internațional de film Transilvania 2014”, realizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, fiind cauzat un prejudiciu Municipiului Cluj-Napoca în sumă de 444.257 lei.”

Curtea de Conturi a verificat modalitatea de finanțare din bugetul public a nu mai puțin de 37 de asociații și fundații, constatând nereguli similare și un mod de lucru nelegal care pare comun acestor asociații și fundații. 

Neregulile care se repetă în activitatea acestor organizații sunt următoarele:

-    Prin Bugetele de venituri și cheltuieli ale proiectelor, se prezintă nejustificat de fiecare dată că veniturile realizate în cadrul acestora sunt egale cu cheltuielile, adică nu generează profit, la venituri fiind înscrisă doar partea de finanțare nerambursabilă  și contribuția proprie a beneficiarului, deși din execuția proiectului se realizează venituri generatoare de profit, din vânzarea de bilete, prestații de publicitate și activități comerciale, din donații, sponsorizări și alte finanțări (care nu sunt evidențiate în bugetele de venituri și cheltuieli). În bugetele de venituri și cheltuieli, la rândurile privind veniturile proiectelor din donații, sponsorizări sau alte surse este trecut 0 (zero). Prin urmare, atât bugetele de venituri și cheltuieli, cât și rapoartele financiare intermediare și finale nu reflectă realitate privind activitatea proiectelor, atât cea propusă, cât și cea realizată, precum și rezultatele obținute.

-    În bugetele de venituri și cheltuieli sunt omise veniturile realizate din vânzarea biletelor

-    S-au primit finanțări nerambursabile și din partea Consiliul Județean, acestea fiind omise în rapoartele finale întocmite de către beneficiar, anumite facturi fiind decontate și de către municipalitate, rezultând o dublă finanțare pentru aceeași cheltuială

-    Unii organizatori de evenimente au obținut și o finanțare prin granturi SEE și norvegiene, proiectele beneficiind, astfel, de multiplă finanțare (din bugetul local, finanțare externă, guvernamentală și de la Consiliul Județean, dar care au fost omise a se prezenta în bugetul financiar și execuția acestuia)

-    Atât bugetul de venituri și cheltuieli, cât și rapoartele intermediare și finale nu reflectă realitatea privind activitatea proiectelor, atât cea propusă, cât și cea realizată, precum și rezultatele obținute

-    Prețul biletelor declarat pentru impozitare este mai mic decât cel înscris pe afișe sau, deși au fost vândute bilete și realizate venituri, nu a fost declarat și plătit impozitul pe spectacole către UATM Cluj-Napoca

-    Finanțatorul nu a efectuat nicio verificare cu privire la evidențierea veniturilor, nici la momentul încheierii contractului și nici pe parcursul executării acestuia, iar pe parcursul implementării proiectelor, beneficiarul fondurilor a depus documente inexacte, având ca rezultat obținerea pe nedrept, nelegal, de finanțări nerambursabile

-    Mai multe asociații sau fundații, conduse sau coordonate de aceleași persoane, în vederea obținerii de fonduri nerambursabile, au virat sume de la una la alta, pentru diferite prestații, pentru a justifica contribuția obligatorie de 10%

-    Mai multe asociații sau fundații au prezentat documente necorespunzătoare, neeligibile, care au fost acceptate la plată

-    Mai multe asociații sau fundații, fără a respecta angajamentele luate privind structura bugetului prevăzută în contract, au primit sume mai mari decât cele cuvenite

Aceste practici ilegale, evidențiate detaliat, negru pe alb, în raportul Curții de Conturi, ar putea reprezenta indicii pentru deschiderea a numeroase dosare penale, în cazul în care autoritățile competente ar avea amabilitatea de a investiga ingineriile financiare grosolane pe care le-au făcut zecile de asociații și fundații, prin care au prejudiciat bugetul municipiului Cluj-Napoca, dacă constatările Curții de Conturi se confirmă.

De asemenea, dacă concluziile Curții de Conturi pot fi probate în instanță, și angajaților din Primărie, care, prin acordarea nelegală a acestor fonduri, au prejudiciat bugetul public, li s-ar putea deschide numeroase procese penale.

Dacă rapoartele Curții de Conturi ar fi infirmate în justiție, ar însemna că activitatea acestei instituții este profund viciată, iar responsabilii pentru întocmirea acestor rapoarte, care s-ar dovedi false și calomnioase, ar trebui să răspundă.

În orice caz, rapoartele Curții de Conturi ar trebui să intre în atenția procurorilor și, eventual, a judecătorilor, pentru că, dacă sunt ignorate, înseamnă că suntem doar un sat fără câini, o țară fără instituții credibile, care produc doar maculatură ce nu este luată în seamă de nimeni, fiind tratată ca atare, o țară în care parchetele se autosesizează doar atunci când le convine.

Defalcat, care anume sunt cele  37 de asociații și fundații care, conform raportului Curții de Conturi, au prejudiciat bugetul municipiului, puteți citi aici:

Curtea de Conturi scoate la iveală o caracatiță de fundații și asociații culturale care ar fi prejudiciat în mod grosolan bugetul municipiului Cluj-Napoca

Foto: clujnapoca2021.ro

Comentarii

gogu

17.01.2017 17:23

Aplau-bocii tre' sa traiasca si ei cumva,nu? Asta e, avem ce am votat! Sau, ce n-am votat! Material bun pentru DNA 2.0...

miron

18.01.2017 03:23

Totul nu este decat sifonare de bani publici pentru clientela mai mica sau mai mare! Oamenii is trag smantaneala ca peste 3 ani nu se stie ce va mai fi, sa vedeti apoi cum rasar vilutele ca si ciupercile dupa ploaie! Se poarta ,,descurcareala'' si secretismul in primarie. Ce proiecte culturale vreti cu politruci absolventi de istorie sau stiinte politice si care au fost inainte lipitori de afise sau dansatori de muzica populara! Managerii culturali, cu scoala si vocatie, nu au acces la repartizarea fondurilor pentru cultura adevarata, cea care conserva si promoveaza traditiile autentice, memoria inaintasilor si spiritul romanesc. Sunt convins ca mai devreme sau mai tarziu se va implica si justitia, dar pana atunci s-au risipit banii municipalitatii pe aberatii gen dormit in aer liber sau asemenea. Trei sferturi din banii alocati pentru proiecte culturale ar putea avea o cauza mai buna intr-un oras din care pleaca afara in masa oamenii cei mai buni, oras cu aere de ,,pol al culturii'', in realitate doar un loc in care s-au adunat multi figuranti superficiali, fara idei si interes, dar plini de ei nevoie mare! 

Adauga comentariu