Primăria Cluj-Napoca, campioană în ceea ce privește lauda de sine (care nu miroase a bine), a devenit model de bune practici în dezvoltarea și promovarea destinației turistice a municipiului, prin Centrul de Informare Turistică din subordine, conferențiind în fața reprezentanților celorlalte județe, cărora le prezintă marile realizări de la Cluj:
„Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Informare Turistică, a primit invitația de a prezenta modelul de bune practici în dezvoltarea și promovarea destinației turistice a municipiului, la conferințele pe care Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) le organizează în perioada 19 septembrie – 3 noiembrie 2016, în parteneriat cu Google România. În data de 4 octombrie 2016, reprezentanții Centrului de Informare Turistică au participat la Brașov, la Seminarul pentru dezvoltarea profesională a centrelor de informare turistică, în scopul creșterii competitivității și sustenabilității acestora. La invitația ANT, Primăria Cluj-Napoca a prezentat studiul de caz privind rolul centrului de informare turistică în realizarea și implementarea strategiei de promovare a destinației turistice.
Centrul de informare Turistică a mai prezentat, până în prezent, modelul de bune practici al municipiului Cluj-Napoca în cadrul conferințelor care au avut loc la Constanța (în 19 septembrie 2016) și Timișoara (în 30 septembrie 2016)”, ne informează Biroul Mass-media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.
Angajații Centrului de Informare Turistică se fâstâcesc în fața unor simple întrebări legate de obiectivele turistice importante ale Clujului
După ce, în două materiale precedente („Cum și-a bătut joc Primăria Cluj-Napoca de banii europeni și, probabil, de banii din bugetul local, prin crearea a două site-uri duplicat de informare turistică”, „Centrul de Dezinformare Turistică din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, model de bune practici pentru celelalte județe: cum să îți bați joc de banul public prin amplasarea de infochioșcuri nefuncționale”), Ziar de Cluj a arătat modul în care, prin bunele sale practici, Primăria și-a bătut joc de banii europeni și/ sau din bugetul local, prin amplasare în municipiu, în scop de informare turistică, a 5 infochioșcuri nefuncționale, pe care ulterior le-a retras, și prin crearea a două site-uri de promovare turistică cu conținut duplicat (visitcluj.ro și visitclujnapoca.ro), astăzi vă vom arăta felul în care angajații Centrului de Informare Turistică de pe Bulevardul Eroilor nr. 6-8 se fâstâcesc în fața turiștilor care li se adresează pentru informații, fără a ști să răspundă exact la întrebări simple, cum este, de exemplu, întrebarea dacă există o hartă cu personalitățile românești din Cimitirul Central (răspunsul corect fiind că nu există așa ceva).
Reporterul Ziar de Cluj a jucat rolul unui simplu turist și a avut cu angajații Centrul de Informare Turistică următoarea conversație:
Reporter Ziar de Cluj: Nu știți, la Cimitirul Central se pot vizita mormintele personalităților, există vreo hartă?
Angajat Centrul de Informare Turistică: Există o hartă care e expusă undeva la intrarea în Cimitir și puteți să găsiți și de vânzare undeva. În limba maghiară știu că era.
Reporter Ziar de Cluj: Deci este o hartă, dar numai în maghiară. Și personalitățile, sunt și românești, sau doar cele maghiare?
Angajat Centrul de Informare Turistică: Stați să văd, că aveam odată o hartă [angajatul nu știe să răspundă, caută harta – n.r.]
Reporter Ziar de Cluj: Am înțeles că sunt foarte multe personalități și vreau să merg să fac câteva poze.
Angajat Centrul de Informare Turistică: Puteți să vă uitați peste ea [peste hartă – n.r.], dacă doriți…
Reporter Ziar de Cluj: Cei români m-ar fi interesat.
Angajat Centrul de Informare Turistică: Cred că sunt și români, dar acuma nu știu pe cine căutați. Sunt și români sigur, dar mai puțini. [răspunsul corect ar fi fost că nu există o hartă cu personalitățile românești – n.r.]
Reporter Ziar de Cluj: Scriitori și medici am înțeles că ar fi… deci găsesc la intrare în Cimitir…
Angajat Centrul de Informare Turistică: Asta e expusă undeva [harta pe care o avea angajatul – n.r.], după ce intrați, undeva chiar în partea dreaptă. Apare Emil Isac, Gheorghe Dima… [angajatul caută pe hartă – n.r.] Octavian Buracu…
Reporter Ziar de Cluj: Deci sunt și românii pe hartă…
Angajat Centrul de Informare Turistică: Dar numai 3 văd. Acum, vă puteți uita la listă, să vedeți dacă găsiți pe cineva.”
Așadar, angajatul Centrului de Informare Turistică nu știa un lucru elementar despre Cimitirul Central, cel mai mare și mai vechi cimitir din Cluj, necunoscând faptul că, din păcate, nu există o hartă a personalităților înhumate aici, altele decât cele maghiare, în consecință personalitățile de alte etnii fiind condamnate uitării și pierderii în anonimat.
Dacă, după această discuție, în timpul căreia angajatul Centrului de Informare Turistică încerca să se dumirească pe loc pentru a oferi un răspuns, turistul ar alege să meargă în Cimitirul Central pentru a căuta personalitățile românești defuncte, acesta și-ar pierde doar vremea pentru că, în haosul „urbanistic” din cimitir, cu morminte înghesuite unul lângă altul, e foarte greu, spre imposibil, să găsești un nume anume, personalitățile românești, mai ales, pierzându-se în anonimat, situație cunoscută de către autorități, după cum Ziar de Cluj a prezentat într-un material anterior dedicat acestui subiect.
Reprezentanții Centrului de Informare Turistică (din subordinea Primăriei Cluj-Napoca) prezintă, în fața altor județe, modelul propriu de bune practici în dezvoltarea și promovarea destinației turistice a municipiului. Teoretic, pe hârtie, prin comunicate de presă, lucrurile arată foarte bine – Clujul e fruntea! Practic, însă, Centrul de Informare Turistică, cu angajați slab pregătiți, pare a fi doar un model de „Așa nu!”