In vizor

Primăria Cluj-Napoca „are” locuințe sociale, dar nu de dat. Stați liniștiți și nu imigrați

Primăria Cluj-Napoca are o listă de așteptare pentru locuințe sociale în așteptare, cum să se mai poată ocupa și de imigranți?

Guvernul are în plan să introducă în legislația națională cote obligatorii pentru preluarea spre asistență a tuturor persoanelor ce obțin o formă de protecție. Autoritățile locale vor fi obligate să le asigure refugiaților o locuință socială în aceleași condiții ca și cetățenilor români. Dacă nu poate primi o locuință socială, persoana refugiată va închiria o locuință și va primi de la stat până la 50% din valoarea chiriei, pentru maximum 1 an.

Executivul vrea să modifice până la sfârșitul anului normele metodologice de aplicare a Ordonanței de Guvern nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, în scopul sprijinirii accesului străinilor, de către autoritățile publice locale, la asistență socială și medicală, precum și la educație.

Potrivit unui studiu al ASE de anul trecut, deși primăriile au obligația legală de a sprijini accesul străinilor care au dobândit o formă de protecție în România la asistență socială, medicală și educațională, se poate vorbi despre „lipsa de interes” a autorităților locale în acest sens, scrie profit.ro

Totuși, planurile Guvernului nu coincid cu „puterile” primăriilor. Într-adevăr și până acum refugiații aveau și au în continuare facilități față de alte persoane. Există niște criterii de departajare și punctaje care se dau, asta în momentul în care se depune dosarul de locuință socială. Un refugiat are șanse mai mari la o locuință socială decât un cetățean de rând.

Primăria Cluj-Napoca nu este pregătită pentru acest aspect. Boc se laudă că vrea să facă cartiere pentru locuințe sociale. De la începutul multiplelor sale mandate Emil Boc le promite clujenilor mari proiecte sociale. Edilul-șef s-a lăudat că va construi două mari cartiere, respectiv Cartierul Valea Gârboului, de 12,7 hectare și încă unul: „Cartierul Tineretului” – de 203 hectare. Nici un caz social și nici un tânăr n-ar fi rămas fără casă.

Momentan, pe lista provizorie de priorități pe anul 2019, în vederea repartizării, prin închiriere, a locuințelor sociale la Primăria Cluj-Napoca sunt trecute 375 de persoane.

 

Primăria Cluj, ZERO la capitolul comunicare 

De unde o sa dea Primăria din Cluj locuințe refugiaților, când nici celora care așteaptă de ani de zile nici astăzi nu au fost în stare să le ofere?

În Cluj-Napoca, angajaţii pe comunicare nu sunt în stare să dea un răspuns clar și concis la o întrebare, atunci ce așteptări am putea avea să se adapteze unei astfel de situații?

Oana Buzatu, Purtătorul de Necuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, care este pusă acolo să îl perie pe Boc, de fiecare dată când presa doreşte o poziţie oficială din partea instituţiei, ori nu binevoieşte să răspundă, ori este mereu în ședințe. „Căcare” şedinţe? Sau ca şi talanga de la gâtul boului, Oana Buzatu are de „zis” numai când primarul dă din cap a aprobare?

Sursa foto: monitorcj.ro 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *