In vizor

Prima româncă parașutist, comemorată la Cimitirul Central din Cluj-Napoca GALERIE FOTO

În urma materialelor publicate de către Ziar de Cluj, simbolul parașutismului național și mondial, Smaranda Brăescu a fost cinstită cum se cuvine. „Asociația Română pentru Propagandă și Istoria Aeronauticii Cluj” a organizat astăzi mai multe manifestări de comemorare și rememorare ale eroinei Smaranda Brăescu, care din cauza prigoanei comuniste nu a avut nici măcar un mormânt marcat cu numele său.

Vezi și: Petiție adresată lui Emil Boc pentru acordarea post-mortem a titlului de „Cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca” Smarandei Brăescu, „Eroina cerurilor”

La Cimitirul Central din Cluj-Napoca a avut loc o ceremonie militară și religioasă la mormântul primei femei parașutist din România, unde s-au reamintit performanța și eroismul de care a dat dovadă cetățeanul de onoare post-mortem al Clujului, Smaranda Brăescu.

Istoria eroinei Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu s-a născut în 1897, în satul Hănțești, din actualul județ Galați. Încă din adolescență, ea a fost pasionată de aviație. În Primul Război Mondial, a urmat cursurile liceului de Bârlad, apoi a lucrat ca învățătoare. În perioada 1924 – 1928, a urmat cursurile Academiei de Belle Arte din București. Totuși, a reușit să obțină în 1928 brevetul de parașutistă, ca urmare a unui salt de la 600 de metri. A progresat în acest sport, iar în 1931 a câștigat titlul european la parașutism, după un salt de la 6.000 de metri.

În 19 mai 1932, Smaranda Brăescu a doborât recordul mondial la saltul cu parașuta, după ce a sărit de la 7.400 de metri. Pentru performanțele sale, Regele Carol al II-lea a decorat-o cu Ordinul Virtutea Aeronautică – Crucea de Aur. Ea a activat ca instructor în cadrul Batalionului 1 de Parașutiști din Băneasa. În Cel de-al Doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu a activat în cadrul Escadrilei Albe, care reunea mai multe avioane sanitare ce acționau pe Frontul de Răsărit. După război, ea s-a opus comunismului. În 1946, a protestat împotriva falsificării alegerilor.

Opoziția sa față de comunism i-a adus o condamnare la închisoare. Însă Smaranda Brăescu a reușit să scape de arestare, după ce s-a refugiat la călugărițele greco-catolice din Congregația Surorilor Maicii Domnului din Jucu, județul Cluj. S-a îmbolnăvit grav și a fost operată în clinica medicului Iuliu Hațieganu. Marele medic nu a reușit să îi salveze viața, iar Smaranda Brăescu a fost îngropată sub numele de Maria Popescu în Cimitirul Central din Cluj. De acum înainte, memoria eroinei românce va fi cinstită prin monumentul amplasat în Cimitirul Central.

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *