Prima reacție publică a deputatului AUR Cluj, privind extinderea complexului studențesc Hașdeu. Alin COLEȘA: „O nouă mutilare urbanistică”

Deputatul AUR Cluj, Alin Coleșa, a înregistrat prima reacție publică privind proiectul Primăriei Cluj-Napoca, dezvoltat împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai, și care vizează extinderea complexului studențesc Hașdeu. Poziția deputatului Alianței pentru Unirea Românilor Cluj este una hotărâtă. Acesta apreciază proiectul înaintat de administrația locală drept o „mutilare urbanistică”. Argumentele lui Ilie Coleșa au în vedere lipsa unui studiu de modelare matematică a traficului auto din zonă, precum și lipsa unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului și asupra sănătății populației din zona studiată. Motivul intervenției lui Coleșa este explicat prin posibila amplasare a unei noi construcții pentru studenții din campusul Hașdeu în imediata apropiere a unui lăcaș de cult ortodox din zonă. 

„Primăria CLuj-Napoca - o nouă mutilare urbanistică.

Primăria CLuj-Napoca este pe cale să facă o nouă mutilare urbanistică și să blocheze o altă zonă importantă din oraș”, notează Alin Coleșa.

„Consider că este inoportună avizarea favorabilă a proiectului de Hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal dezvoltare complex studențesc „Hașdeu”, str. B.P. Hașdeu nr. 11,23,25,45,53,69 din următoarele motive:

1. Zona studiată prin PUZ-ul în discuție nu a făcut obiectul unui studiu de modelare matematică a traficului auto care ar fi generat în urma implementării acestui PUZ.

Lipsa unui asemenea model matematic face foarte probabilă crearea unei zone urbane total nefuncționale, blocate, deoarece zona respectivă deja se află într-un dezechilibru major din acest punct de vedere.

Această situație o întâlnim deja, din păcate, în multe alte proiecte urbaniste avizate de Primăria Cluj-Napoca.

Modelul de simulare a traficului auto ar trebui sa aibă în vedere mai mulți parametrii dintre care amintim:

- zona de trafic
- trama stradala
- recensămintele de circulație rutieră
- măsurătorile automate a traficului rutier pe rețeaua stradală
- date privind dezvoltarea socio-economică a teritoriului datorită creșterii mari a CUT-ului zonei studiate

2. Zona studiată prin PUZ-ul în discuție nu a făcut obiectul unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului și asupra sănătății populației din zona studiată.

În cadrul unui astfel de studiu ar trebui să se elaboreze cel puțin 2 modele și anume:

- model de determinare a scăderii generației de oxigen
- modelul de determinare a consumului de combustibil
- modelul emisiilor poluante

Tăierile de arbori seculari de talie mare și/sau de o mare valoare dendrologică (tisa, stejar roșu) care se vor face prin aplicarea PUZ-ului în discuție vor genera un dezechilibru ecologic, care va fi un factor negativ foarte important asupra sănătății populației din zonă.

Faptul că se vor planta alți arbori la distanță de arborii de talie mare care vor fi tăiați nu va fi un factor major de îmbunătățire/remediere a dezechilibrului ecologic creat.

3. Lipsa unui studiu de însorire prin care să fie analizat modul în care iluminarea naturală a clădirilor existente vor afectate de viitorul cămin și de etajarea celor existente.
Distanțarea căminului studențesc proiectat față de clădirile deja existente este inacceptabil de mică. Distanța va fi foarte mică, de 10 m, atât față de clădirea bisericii, dar și față de celelalte clădiri de locuit”
, declară deputatul Alin Coleșa (AUR Cluj).

„Amplasarea unei clădiri de locuit la o distanță de doar 10 m de o biserică din lemn creează un factor de risc foarte mare și inutil”

Îngrijorarea deputatului Coleșa vizează amplasarea unei noi construcții în imediata apropiere a unui lăcaș de cult ortodox din zonă. 

sursa captură: iliealincolesa/facebook.com

„Lipsa unui studiu de siguranță împotriva incendiilor, de impact structural și social generat de amplasarea unui cămin studențesc la 10 m de o biserică de lemn, cu clopotniță.

Oportunitatea existenței bisericii în acest campus studențesc este dovedită prin activitatea duhovnicească și socială efectuată peste 15 ani. În plus, amprenta la sol a clădirii bisericii este foarte mică, minimală (aprox 70mp).

Amplasarea unei clădiri de locuit la o distanță de doar 10 m de o biserică din lemn creează un factor de risc foarte mare și inutil. 

Datorită distanței foarte mici, cu siguranță clopotul bisericii va deranja viitorii studenți.

În plus există o posibilitate, neevaluată prin studii și măsurători, a efectelor negative pe care vibrațiile produse de sunetul clopotelor îl poate avea asuprea structurii de rezistență a noii clădiri. 

Ca atare nu considerăm oportună aprobarea acestui PUZ deoarece nu există studii fundamentate ori documentații justificative care sa demonstreze necesitatea si oportunitatea amplasării unei noi construcții în acest spațiu.

Sigur, sunt foarte necesare noi locuri de cazare pentru studenți, dar nu numai, ci e mare nevoie de noi spații educaționale și recreaționale universitare.

De ce nu s-a proiectat construirea a noi campusuri universitare aerisite, cu mult spațiu verde, cu căi de circulație eficiente dimensionate conform unor studii exacte?

Faptul că zona respectivă a fost lăsată ca spațiu verde în momentul construirii campusului studențesc Hașdeu (în urma cu peste 40 de ani) ne arată că factorii enumerați mai sus au fost luați în considerare la vremea respectivă, însă în acest moment, nu.

Ca atare putem concluziona că acest proiect depășește cu mult coeficienții de utilizare admisibili pentru zona studiată”, consideră deputatul clujean, Alin Coleșa. 

Ziar de Cluj semnala că în contextul creșterii cererii pentru locuri în căminele UBB, reprezentanții universității au decis că se impune realizarea unui cămin în complexul Hașdeu. Pe lângă noul cămin, Universitatea va realiza și lucrări de etajare la căminele II, III, IV și V. 

CITEȘTE ȘI: Cămin nou pentru studenții de la UBB. Universitatea are un deficit de 800 de locuri în cămine

Universitatea Babeș Bolyai a solicitat aprobare în Consiliul Local a Planului Urbanistic Zonal pentru dezvoltarea Complexului studențesc Hașdeu. Prin PUZ se propune etajarea căminelor II, III, IV și V, dar și realizarea unei construcții noi (cămin studențesc), amenajare spațiu verde, sport și recreere, reorganizare locuri de parcare. 

Primăria Cluj-Napoca a lansat în dezbatere publică proiectul Planul Urbanistic Zonal – dezvoltare complex studențesc Hașdeu în perioada 31 decembrie 2020 – 14 ianuarie 2021

Căminele studențești din campusul studențesc Hașdeu au fost realizate între anii 1959-1971 și au reprezentat inițial o soluție modernă de cazare pentru studenții Universității Babeș Bolyai. 

În campusul studențesc sunt șapte cămine (I-VI) și XIV, din care căminul I are un regim de înălțime de P+3E+M, căminele II, III, IV, V și VI au regim de înălțime P+3E, iar căminul XIV are un regim de înălțime de S+P+6E. 

Căminelor li se adaugă cantina UBB și o biserică de lemn. 

Odată cu creșterea numărului de studenți complexul a devenit suprapopulat.

În situația existentă, capacitatea de cazare a căminelor de pe amplasament însumează 3261 de locuri, mult sub necesarul de 4000 de locuri, conform statisticilor UBB.

De altfel, deputatul Ilie Coleșa a distribuit și o petiție online prin care semnatarii solicită „Aer curat în Hașdeu, nu blocuri!!!”.

„Ai auzit?

Se doreste construirea unui camin de studenti si distrugerea spatiului verde din Campusul Hasdeu. Va rugam sa ne sprijiniti prin luarea unei pozitii civile, legale, decente, pentru a putea interveni in mod favorabil in cadrul acestui proiect de construire. Implicarea noastra civica rapida ar putea conduce in mod favorabil la regandirea locatiei caminului in planul urbanistic zonal din Campusul Hasdeu”, arată semnatarii petiției online. 

Deputatul AUR Cluj, Alin Coleșa, ales în Circumscripția electorală 13 Cluj, a depus jurământul în Camera Deputaților în decembrie 2020. 

CITEȘTE ȘI: Deputatul AUR Cluj, Alin Coleșa, nu beneficiază încă de un cabinet parlamentar, fiind amânat de Primărie. PMP nu mai e în Parlament, dar a primit sediu pe viață

 

Adauga comentariu