Gheorghe Vuscan, prefectul Clujului, va face un denunt penal pentru ca cei vinovati de inexistenta unei rampe de gunoi pentru Cluj sa fie trasi la raspundere. Acesta i-a adus la aceeasi masa pe reprezentantii institutiilor implicate in problema depozitarii gunoaielor. Lipsa de interes a autoritatilor, pe de o parte, si o eroare de proiectare fac, insa, ca Proiectul de management integrat al deseurilor, gestionat de Consiliul Judetean Cluj, sa fie pus in pericol. Fiind vorba de un proiect finantat din fonduri UE, cineva va plati corectii de proiect. Iar banii vor fi tot din buzunarul nostru. In tot acest timp, Clujul ramane inca un an fara rampa ecologica, iar pana atunci se incearca autorizarea unei rampe temporare.
“Voi consulta Serviciul Juridic sa facem denunt penal impotriva celor care se fac vinovati pentru aceasta problema. Vinovatul sa iasa macar in fata populatiei sa isi ceara scuze. Facem demers penal, pentru a vedea ce s-a intamplat, deoarece cetatenii care v-au votat asteptau ca, dupa 20 de ani, sa aiba si ei macar o rampa ecologica asa cum are toata tara, in afara de Cluj. Rog si Consiliul Judetean sa lamureasca aceste probleme. Sa faceti demersuri sa vedeti cine a facut acele mizerii. Nici eu nu vreau sa supar pe nimeni, vreau sa ii aparam pe cetatenii Clujului, care asteapta de la dumneavoastra sa rezolvam aceasta problema. Sa nu mai fim de rasul Europei cu groapa de gunoi de la Cluj”, a spus, raspicat Gheorghe Vuscan, cel care si-a asumat rolul de mediator intre reprezentantii institutiilor responsabile de gestionarea deseurilor.
De la intalnirea de astazi a lipsit primarul Emil Boc, reprezentantul institutiei responsabile de gestionarea gunoaielor clujenilor, trimitand-o pe Anna Horvath, viceprimar. La fel, presedintele Consiliului Judetean Cluj, Horea Uioreanu, si-a trimis si el un “sol de pace” in persoana Marianei Ratiu, director al Directiei de Dezvoltare si Investitii.
De-a lungul discutiei, Horvath si Ratiu si-au pasat vina una alteia, insa, in realitate, ambele institutii au vina lor. “Mediatorul” Vuscan a tras singura concluzie plauzibila: “Suntem penibili!”
“Noi facem spectacol politic aici. Doamna viceprimar, cum va permiteti sa folositi aceste expresii in conditiile in care dumneavoastra, prin institutia pe care o reprezentati, sunteti parte in aceasta mizerie locala, impreuna cu Consiliul Judetean. Acum cine a fost si cum a fost, dumneavoastra ii stiti. Noi vrem sa deblocam o situatie”, a spus prefectul.
Problema gunoaielor este una “istorica”, pe care trebuie sa o gestioneze Prmaria Cluj-Napoca si Consiliul Judetean, insa nici in acest moment cele doua institutii nu au gasit solutii de rezolvare a situatiei.
Cum stau lucrurile in realitate: pe de o parte, actuala platforma de stocare temporara, unde sunt duse toate deseurile din judet, nu are autorizatie de functionare. Mai mult, o parte din aceasta platforma temporara se afla in interiorul conturului de inchidere a vechii gropi de gunoi.
Ce se va intampla in continuare?
“Platforma de stocare temporara este in curs de autorizare de catre Agentia de Mediu. In eventualitatea in care nu se elibereaza autorizarea si in 30 aprilie iese instanta si spune ca nu mai am voie sa depozitez, nu mai duc deseurile acolo. Suprafata rampei temporare este de 2 hectare. O parte din acest teren intra in acel teren de 20 de hectare, al fostei rampe. Putem sa mai depozitam acolo pentru urmatoarele patru luni. Apoi, exista posibilitatea extinderii rampei temporare, pe terenul administratiei locale, pe de o parte, si pe terenul proprietarilor”, a aratat Eugen Veres.
In caz contrar, primaria trebuie sa caute o alta solutie de depozitare la o rampa autorizata, cu suportarea costurilor de transport.
Solutia finala este, insa, amenajarea rampei ecologice, de care este responsabil Consiliul Judetean Cluj. Lucrarile s-au amanat de mai multe ori, astfel ca cel mai optimist termen avansat, astazi, de catre reprezentantul CJ Cluj, Mariana Ratiu, este martie 2014. Abia atunci va fi receptionata prima celula de depozitare. Aici, insa, intra in schema Primaria Feleac, care spune ca nu va preda terenul pe care se face aceasta investitie pana nu va fi cumparat de autoritatile judetene. Din nou, blocaj!
SMID, la un pas de a fi compromis
De aici si pana la compromiterea proiectului european este un pas mic. Sa ne amintim: Sistemul de Management Integrat al Deseurilor (SMID) din judeţul Cluj este un proiect finantat prin programul POS Mediu, in baza unui contract de finantare incheiat in iulie 2011 intre Ministerul Mediului si Padurilor si Consiliul Judetean Cluj.
Documentul a fost semnat de fostul presedinte al CJ Cluj Alin Tise si de fostul ministru al Mediului Borbely Laszlo, în prezenta fostului premier Emil Boc.
Pe langă construirea Centrului integrat de management al deseurilor, proiectul prevede inchiderea şi ecologizarea rampelor de deseuri existente in judeţul Cluj si realizarea a trei statii de transfer in Gherla, Huedin si comuna Mihai Viteazu.
Proiectul are o valoare totala de 25 de milioane de euro, fara TVA.
Gunoiul ajunge pe Centura Valcele-Apahida
Intre timp, a fost semnalata o mare eroare de proiectare. Un consortiu romano-grec a gresit calcularea conturului de inchidere a vechii rampe de la Pata Rat, iar din aceasta cauza indicatorul de inchidere din proiectul european nu poate fi indeplinit. Proiectantul a extins perimetrul si pe centura Valcele-Apahida, care trece prin zona!
“Vor exista corectii financiare importante, Consiliul Judetean va plati niste penalitati”, a admis Mariana Ratiu astazi.
Cei care au gresit proiectul sunt consortiul Koks – Enviroplan – Epem – Romair, grup caruia i-a fost atribuita asistenta tehnica a proiectului SMID.
In cele din urma, dupa intalnirea de astazi, nu s-au gasit solutii reale de gestionare a problemei gunoiului pentru locuitorii Clujului. In tot acest timp, gunoiul este depozitat pe un teren ce apartine mai multor proprietari privati, care au cerut despagubiri. Cine plateste aceste despagubiri? Noi, adica Statul Roman!
“Acolo unde putea fi restituit terenul in alt loc cu titlu de proprietate, s-a restituit. Unde trebuiau date despagubiri si inchise dosare, unde nu se putea da un schimb in natura, au fost transmise dosarele pentru despagubiri in bani”, a explicat situatia despagubirilor viceprimarul Anna Horvath.
Aceasta nu a putut indica, insa, numarul total al proprietarilor de teren pentru cele 20 de hectare.
“Va spun eu, sunt foarte multi si foarte incurcati. Va trebui sa ne aplecam si asupra acestei zone. Le-am ocupat abuziv terenul acolo si acum nu stim cum sa-i despagubim. Ca de obicei, va plati Statul Roman. Dosarele se trimit la Bucuresti, la Fondul Proprietatii, autoritatea care preia dosarele de despagubire”, a completat Gheorghe Vuscan.