Povestea lui Sergiu Hossu, managerul pe care orice firma clujeana si l-ar dori: "Un lider adevarat este cel care stie sa construiasca o echipa eficienta si sudata"

 

Are un CV care te lasa pe spate, dar ceea ce realmente este impresionant la Sergiu Hossu, tanarul care conduce de ani buni sucursalele Rosal din Transilvania, este felul in care se impune pe partea profesionala fara sa iasa in evidenta. Atent la nuante, Hossu stie sa imbrace si costumul fin atunci cand are vizita unor parteneri, dar si pufoaica de iarna atunci cand, la 3 noaptea, Clujul se afla in pericol de inzapezire. De aia il iubesc toti: fiindca e pozitiv, fiindca ajuta, pentru ca stie cum sa rezolve orice situatie, fiindca nu doreste in niciun fel sa iasa in evidenta. S-a codit sa dea acest interviu mai ceva ca o fata la maritat. L-am convins in cele din urma, fiindca suntem convinsi ca acest om poate fi un exemplu pentru toti tinerii nostri cititori. Si nu numai.

 

Sergiu Hossu e un om surprinzător. Odată ajuns la sediul Rosal de pe Str. 1 Decembrie 1918, sediu impozant nu prin megalomania construcției, ci prin eleganța clasica, după ce treci de morga secretarei, ce te anunță în prealabil la ,,domnul director”, ajungi într-un birou simplu, fără pic de opulență, în care găsești așezat un om la fel de simplu, a cărui primă imagine te izbește prin căldură și naturalețe. Te-ai aștepta să întâlnești un director rigid și scorțos, arogant și plin de sine, dar, în schimb, îți luminează privirea o persoană deschisă, prietenoasă, plină de vorbe de bun-simț, de normalitate și de decență.

Pornind ,,de jos”, de pe primele trepte profesionale (a lucrat la început ca agent de vânzări), Sergiu Hossu a ajuns cu celeritate la doar 28 de ani, în 2008, director la Rosal, sucursala Cluj-Napoca, apoi, pentru o scurtă perioadă, director general al întregului Rosal România, pentru a lua în final decizia de a se reîntoarce la Cluj, unde se ocupă în rezent de Rosal pe toată partea de Transilvania. Dar tânărul director e mai mult de-atât.

Definitorie pentru Sergiu Hossu e nu funcția, ci personalitatea sa. De altfel, nici măcar pe cartea de vizită nu e trecut ,,director”, ci, simplu, antetul firmei, numele, mailul și numărul de telefon. Pentru că înainte de a fi director peste 600 de oameni, el e, la rândul său, om.

S-a format ca om, după cum însuși declară, la Resido, companie de prelucrare și exploatare a pietrei, unde a ocupat funcția de director de logistică, devenind și rămânând un director uman, pentru oameni: vorbește cu multă pasiune, cu însuflețire, despre angajații săi din prezent, despre condițiile grele de muncă ale acestora, directorul empatizează, este atent și consideră că are la rândul său de învățat de la persoanele din echipă:

,,Încerc să îmi respect în primul și în primul rând angajații și cel mai mare respect pe care pot să-l arăt lor este să-și primească salariile la timp. Fiecare experiență e importantă în viață, e important să fii atent la fiecare persoană pe care o întâlnești, de la cel care ține mătura, până la directorul de companii sau instituții cu care interacționezi... de la fiecare poți învăța ceva. Am o echipă tânără la Rosal, încurajez tinerii, mulți sunt de o seamă cu mine. A fost un pariu câștigător pe care l-am făcut, lucru pe care l-am învățat în firma în care lucram înainte (Resido), unde în 2006 media de vârstă a personalului TESA era undeva între 27 și 30 de ani. E mult mai ușor să iei un tânăr și să-l formezi după cerințele companiei, după cerințele tale ca manager și să nu uităm că încă la un tânăr nu a apărut încă acea uzură și obișnuință cu cotidianul. Oferindu-i unui tânăr o șansă vei fi răsplătit, el se va implica mult mai mult. Un manager bun nu e cel care le face pe toate, un manager bun e cel care știe să-și construiască o echipă bună.”

Sergiu Hossu a schimbat și politica firmei în ceea ce privește angajarea persoanelor cu cazier, în momentul de față el colaborând cu penitenciarul într-un proiect de reintegrare a persoanelor condamnate, peste 70 de deținuți lucrând în prezent la Rosal, 15 foști deținuți fiind angajați, imediat după ispășirea pedepsei. Dar nu se limitează la atât. Fire religioasă (ține posturile de peste an, merge la biserică, are un preot duhovnic cu care se consultă în deciziile majore), face donații către copiii de la orfelinatul Mănăstirii Dumbrava, din convingere și din altruism - nu pentru recunoașterea socială a gestului.

Cei de la care a învățat în primul rând sunt mentorii săi, fostul director de la Resido și actualul, Silviu Prigoană (despre care vorbește cu o nedisimulată prietenie și cu un profund respect), la care apreciază modestia, valorile după care se ghidează în viață, familia, lipsa accentului pus pe ban, capacitatea de a se bucura de lucrurile simple.

Secretul succesului profesional, Sergiu Hossu îl definește tot printr-un aspect personal, uman: soția sa, care i-a fost mereu alături, pe care a cunoscut-o la Resido (unde au fost colegi), și care i-a oferit un cadou deosebit de Crăciun, un fiu, de care este foarte apropiat și de a cărui educație se ocupă așa cum puțini părinți o fac.

,,Secretul succesului e munca, multă muncă și să ai un om în spate, cum o am eu pe soția mea, care să știe să îți exploateze toate cele bune și sa amelioreze toate cele rele. Pot să zic că omul, persoana căreia trebuie să îi mulțumesc cel mai mult pentru omul care sunt azi, este soția mea”, se destăinuie Sergiu Hossu, cu sinceritate.

Chiar dacă suntem obișnuiți ca în orașul nostru politicul și mediul de afaceri să fie mână în mână, o caracatiță de care, dacă nu aparții, nu reușești, Sergiu Hossu e totuși o excepție, reușind să se țină departe de politică, singurele relații pe care le are cu oamenii politici fiind nu de natură politică, ci strict interumană. Are însă un regret, pe care-mi permit să-l citez, așa cum mi s-a întipărit în memorie, fiind o frază memorabilă: ,,Am evitat mereu și nu vreau să mă implic în politică, dar, totuși... dacă oameni ca mine, ca tine, stau departe de politică, uite ce fel de oameni ajung sus...”

Sergiu Hossu e, așadar, unul dintre puținii oameni de succes din Cluj care reușesc să-și împace încărcata viață profesională cu o bogată viață familială, un manager care nu uită valorile de la care a plecat în viață și care i-au adus reușita, ce reușește să se bucure de toate realizările, printr-o viață împlinită, alături de soție și de copil.

Comentarii

nascut clujean

16.10.2014 11:30

ma bucur ca Rosal are asa un sef....pacat ca nu ajung la el toate rahaturile facute de subordonati...si asta nu e semn de coeziune a echipei...in fiecare vara pute a gunoi pe strada de la dejectiile scurse din masina Rosal...am considerat de bun simt sa sun la ei pentru a-si rezolva problema....se pare ca fara a lua amenzi nu ii prea intereseaza....lucrurile sunt neschimbate....sigur, aveam si varianta reclamatiilor la primarie, la directia sanitara ( chioar e asa grava problema, copilul refuza sa iasa din casa dupa ce trec ''gunoierii'', mirosul e pestilential);no, acum sa-l vad pe dl. Sergiu cat e mare manager

ana

16.10.2014 12:21

Este un coleg si un sef  adevarat, pe care te poti baza si care te sprijina in momentul in care este nevoie. 

ana

16.10.2014 12:28

Eate un coleg si un sef adevarat! Ii multumim ca ne este alaturi de fiecare data!

Wava

16.10.2014 17:05

E dragut.

Daniel Prigoană

16.10.2014 20:03

La așa articol și comentarii, cred că și lui Sergiu i s-a făcut greață. Pupindosismul a atins culmi de nebănuit. Băsedații de la Antreina ar muri de invidie ! Limbismul ridicat la nuvel de artă.Noroc că articolul n-are autor, sau s-a apucat un Ziar de Cluj de scris? Foame mare. Pentru o pubelă sau un transport nefacturat, ăsta-i în stare să spună că Sergiu-i sfânt. Îi și văd pe angajații cu salarii de mizerie, (dar luate la timp) făcînd pelerinaj la sediul Rosal să pupe boaștele. Penibil! 

no comment

17.10.2014 10:28

Vai Daniel draga cat te roade grija ca ai "plecat din partid"...

ANGAJATA ROSAL

17.10.2014 11:37

D-nule Daniel , am lucrat in Rosal si cand erati dvs director si lucrez si acum si as vrea sa va spun ca este o diferenta foarte mare dintre dvs si d-nul Hossu. Dvs erati un alcolist care si-a adus pe langa el niste pupincuristi si pe noi ceilalti ne tratati ca pe niste nimicuri, imi amintesc si acum de miron si ciurus ( amicii dvs de pahar) cat erau de inganfati si se comportau cu noi de zici ca ei au inventat gaura la macaroana - acest lucru era posibil deoarece dvs le permiteati (asta erati dvs) , singurul lucru mai bun pe vremea dvs erau chefurile pe care acum nu le mai avem.NU VREAU SA IMI ADUC AMINTE DE FEMEIA DE SERVICIU - era buna sa faca de toate (prietenii stiu ce vorbesc)  Daca vreti sa facem o comparatie intre d-nul Hossu si dvs nu se poate , singurul criteriu pt care dvs ati fost numit director la Rosal este ca sunteti fratele lui Silviu Prigoana , care v-a concediat cand a vazut ce fel de om sunteti ( firma se ducea pe rapa), se vede ca sunteti un profesionist : cariera dvs dupa plecarea din Rosal a fost una fulminanta. Ramanem cu nostalgia chefurilor facute cu dvs, cat despre articol : frumos si un mare adevar a zis sefu, sa ti iei salarul la timp azi este un lux , mic/mare e important sa l luam la timp.VA DORESC TOATE CELE BUNE

Adauga comentariu