Povestea lui Cătălin Filip, un tânăr actor ce ar trebui pus mai mult la muncă!

Cătălin Filip e un actor ce ar trebui pus mai mult la muncă! E tânăr, e talentat, și de când a terminat facultatea nu a stat deloc degeaba, fiindcă e conștient că orice poveste de succes se bazează, dincolo de inspirație și înzestrare nativă, pe foarte multă muncă. Deși are doar 24 de ani, a colaborat deja la diverse producții teatrale, cu Teatrul de Păpuși Puck, Reactor, Mini Reactor, Teatrul Național Cluj, Opera Maghiară, Create. Act. Enjoy, și e într-o permanentă căutare de oportunități, prin care să-și valorifice potențialul artistic. Pe lângă actorie, Cătălin cochetează și cu regia și cu regia tehnică, și cu orice e nevoie în teatru, pentru că nu suportă să stea degeaba - e educat într-un spirit de respect, apreciere, și are o dorință arzătoare de muncă. 

,,Muncă” e un cuvânt cheie în viața actorului, ce îi definește năzuințele și activitatea, căreia i se dedică total, ori de câte ori are ocazia. Problema, însă – ca de altfel,  problema tuturor tinerilor - e tocmai ocazia, oportunitatea, întâlnită poate nu suficient de des, pe cât și-ar dori, și ar putea Cătălin Filip să o fructifice. La vârsta sa și la început de carieră, el are nevoie de șanse, de oameni, care să îi ofere contextul în care să poată străluci.

Un actor ”made in Cluj”

Înainte de a deveni clujean, Cătălin  Filip a locuit în Satu Mare, unde, încă de pe clasa a IX-a a făcut parte dintr-o asociație de teatru de amatori, Roveniu, Trupa Arttis. Cu trupa a participat la diverse festivaluri, dar activitatea sa teatrală era mai  mult la nivel de hobby, până pe clasa a XII-a, când s-a hotărât, împreună cu părinții, să dea la Teatru, pentru a deveni actor. 

Voia inițial să studieze la București, dar, după ce a încercat și la Cluj, și s-a văzut intrat, în ciuda admiterii foarte grele, a ales Clujul:

,,Când am văzut că am intrat a fost o bucurie pentru mine și am zis, ok, aici rămân! Și nu regret deloc că am rămas, pentru că am avut profesori foarte buni. Am intrat în 2010 în promoția Filip Odangiu și Sinko Ferenc, care au fost tot timpul aproape de noi.

Am lucrat foarte mult în facultate cu cei de la regie, Leta Popescu, Raul Coldea, Lorand Maxim, și cu oamenii de la Cinematografie, Fotografie și Media, alături de care am făcut mai multe scurtmetraje. 

Din anul I am început să merg la workshop-uri la Festivalul «Transcontact», la Fabrica de Pensule, în vacanțe, și de atunci mi-am descoperit latura asta cu dansul, pentru că eu nu făcusem dans, în viața mea! Dar de la workshop-urile astea mi-am dat seama că am o înclinație spre chestia asta, și de aceea, de când am terminat facultatea, majoritatea spectacolelor au fost pe teatru-dans.”

Un șir variat de colaborări teatrale

În septembrie 2013, imediat după absolvire, Cătălin s-a angajat ca și colaborator la Teatrul de Păpuși Puck, unde a lucrat la trei spectacole, dintre care unul cu Delia Gavlitchi, cu care în continuare lucrează la Mini Reactor, în ,,Rogvaiv”, singurul spectacolul din  Cluj care se adresează copiilor începând de la vârsta de un an.

În martie 2014, actorul a luat parte la un casting la Teatrul Național Cluj, un atelier-casting ținut de Peter Uray, un regizor-coregraf care se axează foarte mult pe tehnica ”Contact Improvisation”, studiată de Cătălin în timpul facultății. Fiind acceptat, a jucat rolul Oliver, în spectacolul ,,Cum vă place”, ce a avut până acum 4 reprezentații la TN.

Mai apoi, a colaborat cu cei de la Create. Act. Enjoy, la proiectul ”Lost in transition”, ce avea un spațiu de reprezentare mai inedit, la Aeroportul din Cluj. Spectacolul s-a jucat de două ori, iar în urma acestui proiect, Cătălin a fost chemat pentru o colaborare la Opera Maghiară, în ,,Visul unei nopți de vară”, un spectacol de teatru-dans.

Între timp, după ce a terminat colaborarea cu Teatrul Național, s-a implicat tot mai mult în ceea ce înseamnă teatrul independent Reactor:

,,Nu am jucat din primele luni, pentru că deja existau anumite  producții. Am intrat în Reactor în primul spectacol, «În 4D», dar acolo am făcut doar luminile și sunetul, pe care în continuare le fac eu. Deci sunt  un fel de regizor tehnic și îi ajut când e nevoie. Pe urmă am participat ca actor, cu un prim debut în Mini Reactor, în Rogvaiv, iar apoi în spectacolul «Provizoriu»”.

În noiembrie 2014 Cătălin Filip a jucat și în Festivalul Temps d'Images, la Fabrica de Pensule, cu un one-man show scris și regizat de Valentina Gabor, ,,Aceasta este libertatea”, reprezentație reluată și la Satu Mare, în cadrul Restart Music Festival.

Cătălin a participat și la proiectul de masterat al Letei Popescu, împreună cu Andrada Lazăr și Valentina Gabor, ,,Ghinga”, un proiect ambițios și interesant, cu foarte mulți actori implicați în producție. Spectacolul s-a jucat de 3 ori până acum, iar Cătălin era șoferul, Ionică, piesa fiind despre un poet, care ajunge într-o comună din Bistrița, în care se întâmplă tot felul de evenimente neașteptate.

Actorul a lucrat și cu Rareș Stoica, într-un scurtmetraj, ,,Curcubeu”, care arată evoluția unui cuplu tânăr, de la momentele de început, când s-au cunoscut, și până la punctul despărțirii finale. A jucat împreună cu actrița Vera Brătfălean, iar proiectul regizat de Rareș Stoica a fost proiectat la Festivalul Cluj Shorts.

,,Provizoriu” – un spectacolul vizibil al oamenilor invizibili

Un spectacol în care Cătălin Filip își dă cu adevărat măsura talentului, e ,,Provizoriu”, o producție aflată și în prezent în repertoriul teatrului independent Reactor. E o piesă plină de entuziasm și de efervescență, datorită strălucirii de viață și de pasiune a actorilor implicați, ce reușesc să însuflețească altfel un subiect tern, cel al oamenilor obișnuiți, invizibili, al rotițelor anonime, pierdute ca identitate în marele angrenaj social. 

În ,,Provizoriu” actorii reușesc să te facă să râzi de la un capăt la altul al piesei, pe un subiect altfel de plâns - ei reușesc să deplângă o zonă socială gri, făcându-te în același timp să zâmbești. În plus, spectacolul are un puternic substrat filosofic, de filosofie socială, și e încărcat de metafore, ca o poezie, fiind astfel un act teatral de o mare valoare artistică:

,,Lucrul  la «Provizoriu» l-am început în ianuarie 2015. Spectacolul a pornit de la ideea și conceptul lui Raul Coldea, regizorul acestei piese, plus Petro Ionescu, dramaturgul. Ei au lucrat pe Devising Theatre, adică textul se scrie la scenă, împreună cu actorii, și cu ce iese de la repetiții, din improvizație, se creează un spectacol. Ei aveau conceptul de oameni invizibili ai societății, textul dramatic cuprinzând 5 monologuri și o poezie, intervențiile dintre acestea fiind creația actorilor.

Sunt 5 personaje, care, din punctul nostru de vedere, și cred că mulți or să ne aprobe, sunt personaje invizibile social. Sunt poveștile unor oameni care există cu adevărat, pe care noi nu  îi cunoaștem; numai dramaturgul și regizorul știu cine sunt persoanele respective, și sunt 5 personaje aflate în 5 perioade diferite ale vieții: un corporatist, pe care putem să îl încadrăm în jurul vârstei de 30-35 de ani, o femeie de 47 de ani, care nu are job, un bărbat de 50 și ceva de ani, care lucrează la un chioșc de ziare, un bătrân de 70 de ani, pensionar, și o fată de 25 de ani, care nu își găsește job. Deci pot să zic că, prin aceste 5 personaje, atingem o paletă largă de public, de la 17 la 90 de ani.

Eu am jucat corporatistul și bătrânul  de 70 de ani. Cel mai aproape de mine, cel pe care îl simt mai mult, e corporatistul, care e invizibil, pentru că, chiar dacă are un venit, e singur, nu are prieteni, e omul ăla, care nu se integrează în societate, din cauza felului lui de a fi, și sunt mulți corporatiști așa, oameni care nu au prieteni, care nu reușesc să socializeze, oameni singuri, la fel ca bătrânul de 70 de ani, care și zice la un moment dat că preferă să moară singur.”

American Dream

Anul acesta, Cătălin Filip intenționează să dea și la un masterat la Regie, și a început de pe acum să experimenteze practic și acest domeniu teatral. E asistentul de regie al Letei Popescu la spectacolul ”American Dream”, ce se joacă în Studio ,,Art Club”, la Teatrul Național Cluj:

,,A fost o plăcere să  lucrez cu ea, fiind un om și  un regizor minunat. Piesa e despre o tipă din Republica Moldova, care vrea să meargă în America prin programul Work&Travel, și ajunge într-un final să lucreze în Rusia, ca să își plătească datoriile pe care le-a dobândit pentru a putea pleca în America. Trei actrițe joacă personajul Tatiana Popa, și în funcție de scenă, mai interpretează și alte personaje. Tot spectacolul e construit ca o mărturisire.

De ce a ales Leta această sală? A avut de ales între Euphorion și Studio «Art Club» și  ea a ales acest spațiu, pentru că voia să folosească geamul neapărat. Adică, dacă ai un geam imens și splendid, care dă în stradă, de ce să nu îl folosești? Astfel, în timpul piesei, actorii ies pe stradă, cerând până și trecătorilor, și publicului, să ia parte la spectacol – ies în stradă cu un steag imens al Americii și Rusiei, oamenii fiind rugați să îi ajute să susțină steagul, fiind sugerat astfel faptul că toți suntem niște oi, care ne lăsăm conduși de marile puteri.”

Un proiect de teatru horror - ,,Monstruoasa poveste a fecioarei... sau Isterie”

În prezent, Cătălin lucrează la un nou proiect, la Reactor, unul de teatru horror, în regia Dianei Dragoș, care a mai  montat în cadrul aceluiași teatru independent și ,,Imperiul șoptit de Turandot”. Spectacolul, numit ,,Monstruoasa poveste a fecioarei... sau Isterie”, va avea premiera pe 20 iunie și va fi un spectacol itinerant, în cadrul căruia publicul va fi plimbat prin cel puțin 4 încăperi ale Reactorului.

Textul e scris de Alexa Băcanu, fiind inspirat după o legendă japoneză, iar proiectul este unul de anvergură, ce implică actori de la diferite instituții: Opera Maghiară, Teatrul Național Cluj, Opera Română și Reactor.

,,Mi-am dat seama că trebuie să  muncesc foarte mult, nu suport să stau degeaba”

,,De când am terminat facultatea, mi-am dat seama că trebuie să muncesc foarte mult; nu stau degeaba, și nu suport să stau degeaba”, se confesează tânărul actor, ce simte în  continuu nevoia de a activa în cât mai multe proiecte, uneori chiar și fără vreun profit financiar, pentru că își dorește să acumuleze cât mai multă experiență. În ultimul timp, și-a găsit locul la Reactor, spațiul de teatru independent fondat de către Doru Taloș și Oana Mardare.

Pasionat de meseria sa, căreia i se dedică total, Cătălin vrea ca pe viitor să facă spectacole ,,care să se plimbe, să meargă la festivaluri, în cât mai multe locuri”, vrea să ia parte la cât mai multe evenimente și să cunoască cât mai mulți profesioniști din domeniu. Pentru realizarea visului său e dispus să facă orice e nevoie:

,,Sunt foarte dedicat în ceea ce fac. Dacă încep un proiect, sunt tot timpul sută la sută acolo. Am fost învățat de profesorii mei să muncesc în continuu, orice ar fi, nu numai pe actorie, ci și în tot ceea ce înseamnă un  spectacol de teatru: făcut decor, ajutat la text, orice! Asta înseamnă să mă dedic totalmente!”

Adauga comentariu