Din oras

Povestea Cimitirului Evreiesc de pe Calea Turzii: „Avem 18 000 de morți din Cluj din timpul războiului, care au sute de predecesori, ale căror morminte sunt aici”

În Cimitirul Evreiesc de pe Calea Turzii 116 (care se vede din stradă, imediat după Cimitirul Central), multe dintre mormintele vechi sunt răsturnate, cimitirul părând unul abandonat:

Aparențele însă înșală, după cum a explicat, pentru Ziar de Cluj, Robert Schwartz, președintele Comunităţii Evreieşti din Cluj.

Acest cimitir spune povestea unei comunități care a îndurat, în ultimul secol, suferințe greu de imaginat, majoritatea urmașilor celor înhumați aici decedând în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial:

„Pe Calea Turzii avem două cimitire, unul la 116 și unul la 154. Cel de pe 116 este unul dintre cele mai îngrijite cimitire. Pietrele sunt căzute? Așa este la cimitirele evreiești pentru că 90% dintre urmașii lor sunt decedați în timpul războiului și nu are cine… În cimitirele creștine, familiile întrețin mormintele. Și la noi, la fel. Comunitatea și Federația, ca și Biserica Ortodoxă, nu întreține cimitirele, numai unele părți din cimitire. Noi avem 18 000 de morți din Cluj din timpul războiului, care au sute de predecesori, ale căror morminte sunt aici, nu au rude, nimeni nu le întreține. Majoritatea sunt plecați în America, în Canada, în toate părțile și nu vin aici să întrețină mormântul predecesorilor săi. Și, teoretic, comunitățile nu au bani de a întreține, de a renova câte un mormânt, pentru că ar costa vreo 5-600 de euro bucata.

Cimitirul nu este întreținut când e plin de iarbă, când e plin de tufiș; din păcate, și așa ceva multe sunt, neîngrijite, dar cimitirul e îngrijit. Nevorbind că, în principiu, după Halaha și după Tora, pietrele căzute nu prea ai voie să le ridici, să îi deranjezi pe decedații de acolo. Nu prea e voie, dar, dacă are familie, dacă are rude și dorește cineva, se poate renova mormântul. Dar, dacă nu are pe nimeni, știți cum este… Și, în cimitirele evreiești, locurile de mormânt sunt cumpărate nu pe viață, ci până când există lume. Deci, acolo nu se mai înmormântează, în locul acela, alții, cum e în cimitirele orășenești sau creștine.

Nu sunt urmași care să repare, să renoveze, să reconstruiască. Unele mai sunt, mai vin, sau vine cineva la un fost prieten sau familie cunoscută și dă donație și renovează. Asta e posibil. Dar, noi, ca și comunitate, nu avem obligația de a întreține locul de veci. Obligația noastră este să nu permitem ca să intre alții. Avem în Cluj patru cimitire și în județ avem 32 de cimitire, în sate”, a explicat Robert Schwartz.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *