Poliția Foarte Locală a lucrat mult și prost în 2019, dacă citim printre rânduri raportul de activitate al primarului Boc

Primarul Emil Boc și-a prezentat raportul de activitate pentru anul 2019, un document de 120 de pagini în care sunt prezentate detaliat marile realizări, ca în perioada comunistă, în care vorbele sforăitoare și limba de lemn sfredeleau monumental ochiul cititorului, însă fără sens și într-un paralelism parțial sau total față de realitatea obiectivă.

Capitolul din raport dedicat Poliției Foarte Locale, redactat pe 4 pagini (dar și cu poze, pentru a îl putea citi și angajații Poliției Locale), este un exemplu de limbă de lemn, care spune multe, dar nu exprimă nimic concret. Polițiștii locali au lucrat în 2019 de și-au rupt tălpile de la pantofi și cauciucurile de la mașinile electrice, bifează pe hârtie sub toate aspectele, în afară de cel esențial, al eficienței și al adecvării muncii la necesitățile reale ale Clujului, ale clujenilor.

Vă prezentăm acest minunat capitol, adnotat de către noi, cu observații din realitate:

„În această perioadă, activitatea Poliţiei locale a vizat în principal următoarele obiective:

- asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică pe raza municipiului Cluj-Napoca;

Obiectiv ratat. Putem da exemple de pe întreaga rază a municipiului, însă este suficient unul, reprezentativ: în Mărăști, vizavi de un loc de joacă pentru copii, aproape de o facultate, de un centru comercial, de un campus studențesc, există un loc dedicat consumului de droguri și alcoolizării în aer liber. Citiți mai multe aici.

- creşterea încrederii populaţiei în Poliţia locală;

Obiectiv ratat. Populația Clujului, într-un procent covârșitor, nu are încredere în Poliția Locală, considerând polițiștii locali ca fiind degeaba, inutili, agasanți sau lipsiți de competență. Polițistul local este văzut în Cluj-Napoca drept un individ care umblă pe străzi să dea amenzi de parcare și să ridice mașini și babe care vând pătrunjel la colț.

- asigurarea unui mediu curat pentru creşterea calităţii vieţii;

Obiectiv ratat. Clujul este din ce în ce mai murdar, datorită firmelor de salubritate care ridică gunoaiele tardiv, dar și a cerșetorilor și a persoanelor fără adăpost care le răscolesc. În plus, clujenii fără simț civic aruncă gunoaiele pe stradă pentru că pot, pentru că nu îi amendează nimeni.

- respectarea normelor privind activitatea în construcţii;

Obiectiv ratat. În ultimii 5 ani, în Cluj au existat 699 de construcții ilegale, conform datelor oferite de Primăria Cluj-Napoca. Cifrele vorbesc de la sine. Pe lângă construcțiile realizate în afara cadrului legal (autorizații, avize ș.a.), nici normele de șantier nu se respectă. Camioanele duc molozul pe străzi, așa că locuitorii orașului respiră un aer plin de praf, mașinile sunt gri la o oră după spălare etc.

- asigurarea unei fluenţe mai bune a traficului rutier în condiţiile existente;

Obiectiv ratat. Condițiile existente = lipsa de condiții. Traficul în Cluj este constipat, iar Poliția Locală acționează ca un laxativ ineficient, care asigură doar flatulență, nu și fluență.

- asigurarea pazei patrimoniului public şi privat;

Obiectiv ratat. Va oferim doar un exemplu concludent, însă exemplele sunt nenumărate - „bombardierii” clujeni au distrus în noaptea dintre ani mobilierul stradal al orașului de 5 petarde. Citiți mai multe aici.

- respectarea normelor privind desfăşurarea activităţii de comerţ pe raza municipiului

Obiectiv „îndeplinit”. Au fost amendate babelele care vând pătrunjel. Jos pălăria!

„În anul 2019, activitatea desfăşurată a inclus următoarele acţiuni: peste 57.000 patrulări auto și patrulări pedestre, pe zona de responsabilitate stabilită prin Planul Unic de Ordine Publică al municipiului; au fost verificate şi soluţionate un număr de peste 44.000 sesizări şi reclamaţii repartizate de Centrul de Informare pentru cetățeni și înregistrate prin Dispeceratul DGPL; au fost efectuate verificări în parcurile şi locurile de joacă pentru copii cu scopul de a preveni faptele de distrugere sau deteriorare a amenajărilor existente, precum şi pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică (s-a văzut cum, în exemplul de mai sus, cu bombardierii – n.r.); s-au derulat zilnic acțiuni punctuale în scopul prevenirii și combaterii vagabondajului, depistarea și identificarea persoanelor care apelează în mod repetat la mila publicului, a copiilor lipsiți de supravegherea și ocrotirea părinților sau reprezentanților legali care frecventează în special zona centrală și principalele intersecții din municipiul Cluj-Napoca. Față de minori s-a luat măsura predării aparținătorilor legali sau internarea în centrele specializate în ocrotirea minorilor, iar față de persoanele adulte s-a luat măsura încredințării Serviciului Public de Asistență Socială în vederea soluționării problemelor acestora în condițiile legii; în cazul persoanelor din alte localităţi s-a procedat la îndrumarea acestora spre locul de domiciliu (știm cu toții cum au fost realizate toate acestea, fiindcă Clujul este plin de cerșetori; un exemplu concludent, aici); persoanele fără adăpost au fost conduse, în special pe perioada sezonului rece, la cele două centre de adăpost aflate în administarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală (o altă vorbărie, din moment ce persoanele fără adăpost trăiesc la Cluj ca în Evul Mediu, fără niciun ajutor de la autorități: O poveste de dinainte de Crăciun - doi oameni și un câine duc o viață câinească în zona Tăietura Turcului); s-au desfăşurat peste 120 de acțiuni de informare a asociaţiilor de proprietari şi a proprietarilor de imobile în vederea clarificării unor probleme legate de îngrijirea/întreținerea imobilelor, de supraimpozitarea imobilelor degradate, respectiv de identificarea mijloacelor prin care administrația locală poate veni în sprijinul cetățenilor (acțiuni rizibile, uneori. Primăria le va majora, de exemplu, cu 500% impozitul pe clădire romilor de pe strada Stephenson – dar locatarii de aici nu vor fi curioși).

Și bla-bla-urile continuă în acest stil în raportul primarului Emil Boc, cu realizări multe ca număr, puține ca efect sau chiar lipsite de adevăr.

Polițiștii foarte locali au avut toate aceste mărețe împliniri fiindcă au beneficiat de o pregătire temeinică teoretică, practică și fizică.

„Pentru eliminarea carenţelor în ceea ce priveşte întocmirea actelor procedurale şi a modului de intervenţie, la începutul anului 2019 a fost stabilit programul de pregătire anual, care a cuprins 11 teme. Activitatea de pregătire s-a desfăşurat lunar, pe grupe de poliţişti, fiind aplicate testări după fiecare şedinţă.

De asemenea, concomitent s-a desfăşurat şi programul de pregătire fizică sub conducerea instructorilor autorizaţi din cadrul D.G.P.L. la Baza Sportivă Gheorgheni şi Sala Polivalentă”, citim din raportul primarului.

Burțile, așadar, pe care le vedem proeminente în dotarea unor polițiști locali, se numesc abdomen antrenat și nu sunt burți, ci mușchi definiți, hipertrofiați. 

Polițiștii foarte locali au fost dotați în anul 2019 nu doar cu abdomene de invidiat, ci și cu sisteme portabile de înregistrare audio-video, pentru prevenirea abuzurilor și pentru probarea neregulilor constatate în exercițiul funcțiunii. Camerele video le-ar putea strica, din păcate, polițiștilor foarte locali romantismul cafelelor prelungite și al plimbărilor prin nespus de fainul Cluj:

Poliția Locală se plimbă poetic, romantic, printre nereguli! E o doamnă nespus de frumoasă la Cluj!

Adauga comentariu