PLUS începe să dea pe minus

Sub titlul “Marea dezagregare a început în PLUS, partidul lui Dacian Cioloș”, United Publisher News face o analiză a problemelor de ultimă oră a partidului condus de fostul premier, fostul comisar european, fostul consilier prezidențial, fostul ministru al Agriculturii și, totodată, fostul subsecretar de stat Dacian Cioloș. Adică al fostului care numai a fost proptit/numit într-o funcție publică, dar niciodată nu a fost ales. Al fostului gardian ca militar în termen la poarta dizidentei Doina Cornea, lovit ulterior de diverse amnezii. Amnezia de a avea un unchi fost șef celebru al sinistrei structuri de informații a Ministerului de Interne, amnezia de a fi fost membru activ al formațiunii șoviniste Vatra Românească și al partidului extremist PUNR.

Conform sursei citate, în ultima perioadă, PLUS a pierdut doi candidați de pe lista pentru Parlamentul European și pe coordonatoarea departamentului de Educație. La Cluj, de asemenea, s-au retras doi lideri locali cunoscuți.

Politica românească s-a confruntat de puține ori cu retragerea unor candidați după depunerea listelor la Biroul Electoral. Totuși, cel puțin din acest punct de vedere, PLUS a demonstrat că este diferit de partidele clasice. Doi dintre candidați au anunțat deja că se retrag, deși încă nu a început campania electorală.

Este vorba de Oana Popescu, cea care ocupa locul 20 de pe lista candidaților Alianței USR – PLUS pentru Parlamentul European. Oana Popescu a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii din perioada Guvernului Cioloș.

”Am participat la acest proces considerand ca voi avea astfel ocazia sa fac mai mult bine, mai repede, mai multor oameni. Am constatat ca – cel putin momentan – nu este asa. Prefer sa ocup locul care consider ca imi ofera cel mai bun context sa-mi folosesc la maximum capacitatile, iar acest loc ramane, deocamdata, societatea civila, mediul profesional de analiza, de politica internationala, de comunicare etc”, a scris pe Facebook, în săptămâna care tocmai se termină, Oana Popescu.

În data de 9 aprilie, și Valeriu Nicolae, la rândul său fost secretar de stat în Guvernul Cioloș, a anunțat că se retrage de pe lista de candidați și a demisionat, de asemenea, din PLUS.

„Nu a mers. Am încercat, am pus şi suflet dar am înfrânt. Îmi pare tare rău că nu a funcţionat. Am simţit că risc să pierd nişte prieteni tare dragi şi că devin din ce în ce mai încrâncenat. Nu am mai râs cam de multişor şi nu prea îmi place de mine aşa. Presiunea aşteptărilor multora, unii dintre ei oameni pe care îi respect a fost nu rar, înfricoşătoare. Nu se schimbă nimic, doar că nu mai fac parte dintr-un partid. Dacian rămâne cel mai fain om cu care am lucrat vreodată”, a scris Valeriu Nicolae.

În 22 martie a demisionat coordonatorul PLUS pe Educație, Mirabela Amarandei. Ea a fost purtător de cuvânt al Ministerului Educației în guvernarea condusă de Dacian Cioloș.

“Am decis să demisionez din partidul PLUS pentru a putea dedica educaţiei întreaga mea experienţă, putere de muncă, dorinţă de cunoaştere şi de a face bine. Misiunea aceasta o voi asuma în orice rol pe care îl voi avea, dar de astăzi înainte nu va mai fi cel de om politic”, a scris Mirabela Amarandei pe Facebook.

În 1 februarie, un fost secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe, Valentin Naumescu, a demisionat din PLUS. Fost consul general al României în Canada și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, Valentin Naumescu a fost unul dintre coordonatorii regionali ai mișcării civice lansate de Dacian Cioloș înaintea înregistării PLUS.

”Decizii discreţionare, ultracentralizare, lipsă de transparenţă decizională, încercarea de promovare la nivel central şi local a unor prieteni personali, pe care nimeni din partid nu-i văzuse până atunci. Am fost 10 zile membru al PLUS şi am demisionat înainte de Convenţia Naţională, când am aflat câteva dintre propunerile locale ale Liderului, pentru Consiliul Naţional. Am semnalat pe pagina personală de Facebook, cu o zi înainte, ceea ce a spus ieri George Gima. Nu ne-am consultat unul cu celălalt. George nu văzuse postarea mea, nefiind publică. Rămân ataşat valorilor şi principiilor de esenţă liberală menţionate în Manifestul Platformei România 100. Sunt membru fondator al România 100 Cluj-Napoca şi am fost primul moderator al comunităţii locale a Platformei civice. PLUS are mii de oameni foarte valoroşi, care au crezut că valorile enunţate pot fi respectate şi în practica politică internă şi care nu s-au gândit o clipă că vor ajunge într-un partid condus autocratic. A avea ca obiectiv lupta anti-PSD nu justifică tăcerea, compromisurile interne, acoperirea derapajelor grave ale Liderului”, a scris Valentin Naumescu.

Din PLUS a plecat și profesorul Avram Fițiu, cadru didactic al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. Avram Fițiu a fost membru al PNȚCD și al formațiunii de extrema dreaptă condusă de fostul lider al studenților bucureșteni, fostul securist Marian Munteanu. De asemenea, Cristian Ivaneș, fost jurnalist al Radio Cluj, care a devenit membru al mișcării lui Dacian Cioloș, a devenit în ultima perioadă extrem de critic față de actuala conducere a PLUS.

Luna trecută și fostul ministru de Justiție din Cabinetul Cioloș, Raluca Prună s-a dezis de Cioloș: “Mă despart categoric de PLUS” – a declarat aceasta.

“Cred ca in România alunecăm in mod periculos in zone in care punem in discuție subiecte serioase, proprietatea de exemplu, prin discursuri neserioase și nesusținute de vreo statistica.

Poți fi Dragnea și poti propune azi ca soluție aprozare. Maine poate și Gostat’uri, alimentare și eventual prețuri controlate de stat. Nu intru in detalii. E in logica PSD sa alunece intr-o deriva etatista in care aprozarul e răspunsul la provocările satului global.

Mai surprinzător este sa fii Oana Bogdan și sa vorbești in numele PLUS despre provocările viitorului. Amestecarea primelor idei din Sapiens (vânători-culegători, care viețuiau in grup care le asigura de fapt supraviețuirea prin optimizarea accesului la resurse necesare in imediat - hrana, apărarea) cu forme de shared ecomony de tip Uber e cel puțin surprinzătoare. A spune ca Uber ar fi o forma de renunțare la proprietate este o greșeală. Una de cunoaștere, dar una și mai mare de politica. A insista și a repeta acest lucru e o persistare încrâncenata in greșeală, pe care din respect pentru oamenii din PLUS nu o voi califica.

In ultimele săptămâni am fost întrebata dacă sunt de acord cu cele susținute de PLUS, prin Oana Bogdan. Evident ca nu pot fi de acord. Ma despart categoric de PLUS pe care nu îl înțeleg de ce intra captiv intr-un subiect ales de Oana și care nu e ceea ce trebuie rezolvat in România. Problema României nu este renunțarea la proprietate, ci in primul rând repararea efectelor naționalizării - neterminata la aproape 30 de ani de post comunism. Asta as fi vrut sa aud de la PLUS in materia proprietații, ca jurist și ca votant. Apelul la statistici din Occident unde din ce in ce mai mulți oameni ar renunța la proprietate este de neidentificat in vreo statistica. Țara pe care Oana Bogdan și cu mine o cunoaștem bine, fals invocata ca exemplu de schimbare de paradigma asupra proprietații, este una in care procentul de proprietari a crescut mereu in ultimii ani. Peste 70% din belgieni sunt proprietari.

E păcat ca PLUS se lasa tarat intr-un asemenea subiect. E păcat de sutele de oameni care fac imaginea PLUS in moduri discrete și profesioniste, de tot efortul celor care am făcut cu putința PLUS și care nu ne putem regăsi in noua lui arhitectura. E păcat ca oamenii noi in politica nu înseamnă in primul rând sa ne ocupam fiecare de ceea ce ne pricepem sa facem. Un program politic este o oferta electorală. Și e bine sa fie clară, cu o viziune pe termen lung, cu argumente care sa țină și cu soluții credibile. Chestia cu Uber si belgienii care ar justifica un fel de renunțare la proprietate in România, printr-o alta maniera de a locui un spatiu, e atât de inexacta ca nu poate fi considerată o oferta serioasă. Colocuirea este mai degrabă despre respectul celor care locuiesc împreuna un spațiu, nu despre renunțarea la proprietate. Ba mai mult, colocuirea presupune ca toți sa ne purtam ca niște ‘buni proprietari’ cu spațiul pe care îl locuim împreuna.

PS A pune in discuție idei emise de o persoana nu înseamnă a ataca persoana. A arata ca argumente și idei nu sunt fără fisura tine de o gândire critica, de un mod de a dezbate pentru a sublima idei care sa reziste criticii.” – a scris, pe contul de Facebook, Raluca Prună.

UPDATE: Și în USR se zbat aripi!

Dezintegrarea PLUS, afectează și USR. Clujeanul Elek Levente acuză conducerea USR de practici nedemocrate. După ce cei doi lideri s-au retras de pe lista pentru europarlamentare, ambii membri PLUS, a venit rândul USR să își spele rufele murdare în public. Vicepreședintele Elek Levente, cel care a fost președintele USR, după Nicușor Dan, a publicat, pe un forum intern, ce se întâmplă, de fapt, în interiorul Uniunii. Levente acuză că ordinea de zi și documentele sunt prezentate cu foarte puțin timp înainte de ședința conducerii, iar „subiectele neconvenabile sunt deliberat puse pe ultimele locuri pentru a fi amânate la nesfârșit”. Levente, vicepreședintele ales cu cele mai multe voturi dintre colegii săi din USR, amintește discuțiile despre buget pe care l-a considerat superficial si pentru care „dupa doar cateva saptamani ni s-a cerut vot pe rectificare de buget campanie cu 320%”. De asemenea, el amintește despre un proiect de achizitie prin leasing financiar a peste 40 de autoturisme. „Proiectul continea o singura ofertă și ni s-a solicitat vot în ultimele 5 minute de sedință. Am solicitat timp pentru a studia proiectul deoarece impactul bugetar era de peste 230.000 euro. Din motive necunoscute pentru mine proiectul a fost retras”.

„Când intrăm în ședința de BN deciziile sunt deja luate în grupul restrâns și voturile cumpărate. Decizia în BN a devenit, din păcate, o formalitate. In acest partid totul se tranzacționează. Opiniile discordante sau critice sunt amuțite de acest grup care vorbește peste noi, iar acestea nici nu mai sunt menționate în minuta care apare cu întârziere și e bine coafată, astfel încât să pară că ar exista un consens.

Protestez deci împotriva modului discreționar în care grupul majoritar își impune voința, fără dezbateri și fără să ia în considerare opiniile critice, pe care le acoperă cu vociferări ostentative și cu dispreț. Stăm minute în șir cu mâna ridicată pentru a lua cuvântul în timp ce grupul majoritar vorbește când cum și cât vrea.

Protestez pentru că președintele Dan Barna, cu care am încercat să discut de două ori despre această situație, tolerează și prin lipsa de reacție, chiar încurajează modul necolegial în care sunt tratați membrii BN neafiliați la grupul majoritar.

Protestez împotriva modului brutal prin care BN intervine în autonomia unor filiale, selectiv, incercand sa impuna conducerea care sa-i fie fidelă.

Protestez împotriva modului total netransparent prin care se fac angajări și numiri, în care se decide salarizarea și acordarea de bonusuri în Secretariatul General. In SG avem directori dar nu avem directii. Pentru unii salariul este de corporatist dar munca de bugetar.Acolo nu conteaza ce stii conteaza cine te-a adus.”

Adauga comentariu