Platforma de crowdfunding a UBB s-a dovedit un esec: doar unul din cele cinci proiecte a atras fonduri

In mai bine de 10 luni de la postarea pe site-ul Universitatii Babes-Bolyai, doar faimosul demers al obtinerii sangelui artificial al cercetatorului Radu Silaghi Dumitrescu a reusit sa stranga suma propusa pentru acoperirea unei anumite zone a proiectului. Pentru celelalte patru s-au donat abia intre 20 si 220 de lei. De anul viitor, vor fi promovate alte proiecte si se desfasoara chiar un concurs pentru alegerea lor. 

Platforma a fost lansata in luna martie a acestui an, cu cinci proiecte. Se cereau bani pentru restaurarea frescei de la Auditorium Maximum, pentru inlocuirea calculatoarelor la BCU, amenajarea unui complex muzeal sau burse pentru scriitori. 

Sectiunea are doua tipuri de componente, cele din domeniul medical si cele de comunitate. Primul proiect postat a fost cel de reconditionare a frescei din sala Auditorium Maximum, propus de lect. univ. Annamaria Baciu, cea care a initiat proiectul. Dupa cum aceasta relateaza in filmuletul postat pe site, lucrarea se numeste “Istoria culturala a Transilvaniei” si a fost realizata de pictorul Costin Petrescu in 1939. 

“Marea compozitie a fost descoperita in urma unei ample actiuni de restaurare, desfasurate intre anii 1985 si 2000, actiune in urma careia peste 7 straturi de diferite vopsitorii si tencuieli au fost indepartate pentru a se recupera o pictura valoroasa. Trecerea timpului si expunerea la conditiile specifice unei sali de spectacol cum este cea din Auditorium Maximum a creat doua mari probleme care trebuie remediate. E vorba de remedierea efectelor violente ale luminii in partea de sus, iar in partea inferioara sunt degradari destul de serioase: lovituri, zgarieturi din cauza folosirii ca sala de spectacole”, spunea aceasta.

Proiectul a strans trei sustineri si a colectat 50 de lei din cei 10.000 cati era nevoie. 

Al doilea proiect pentru care UBB dorestea sa stranga fonduri este cel de amenajare a unui complex muzeal la UBB, cu piese unicat in tara si in Europa, din domeniul mineralogiei, paleologiei, zoologiei, etc.

“Sunt putine universitatile din aceasta parte a Europei care sa beneficieze de un patrimoniu muzeal atat de valoros ca cel existent la UBB. Muzeele de mineralogie, de paleontologie, de zoologie si de istorie universitara adapostesc o bogata zestre stiintifica ce ilustreaza traditia indelungata a acestei universitati”, spune in inregistrarea aferenta conf. univ. Ana Victoria Sima, directorul Directiei de Patrimoniu Cultural Universitar al UBB. 

Ar fi fost nevoie de bani pentru amenajari si dotari pentru siguranta si integritatea exponatelor, cat si pentru punerea lor in valoare, inclusiv in mediul virtual. In cele peste 10 luni de la lansare, s-au strans doar 6 sustineri, iar suma colectata este de 230 de lei din 10.000 propusi. 

Urmatorul proiect avea ca scop strangerea de fonduri pentru inlocuirea calculatoarelor existente in bibliotecile facultatilor din universitate cu altele mai performante. Inregistrarea postata aici include doar o scurta cuvantare a lui Doru Radosav, directorul  Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

“In proiectul pentru sprijinirea cu fonduri extrabugetare biblioteca isi are locul ei, in conditiile in care ea ofera principalele resurse de invatare si cercetare in UBB, si, de asemenea, ofera resurse si pentru celelalte institutii de invatamant din Cluj. BCU e o biblioteca informatizata, evaluata in doua randuri de echipe de specialisti din Europa, a primit acreditarile de biblioteca de standard European si, in virtutea acestor evaluariri, noi incercam sa dezvoltam tot ce inseamna procesul de informatizare si echipare a bibliotecii cu dotari si acces a cititorilor la resursele noastre. Apelul nostru se refera la dezvoltarea retelei de calculatoare si a numarului de licente pentru utilizatori. Intotdeauna, investitia in informatie e una din cele mai profitabile care se pot face in lumea noastra contemporana”, a explicat Radosav. 

Proiectul a atras 6 sustineri si 197 de lei pentru aceasta cauza.

Cel de-al patrulea proiect de pe platforma de crowdfunding a universitatii se numea “Rezidente de creatie pentru scriitorii romani la UBB”, insa consta in acordarea unor burse pentru “scriitori prestigiosi si inca activi care pot aduce un plus vietii stiintifice si culturale a universitatii”.

“Una din modalitatile cele mai prestigioase prin care universitatile cu traditie din Occident imbogatesc viata culturala a regiunii/orasului/statului in care se afla sunt programele de tip Writers in Residence: universitatile acorda burse de creatie unor scriitori prestigiosi si inca activi, pentru a-si realiza/ completa un proiect in timp ce locuiesc in campusul universitatii respective, pe durata bursei”, se arata aici. 

Bursele de creatie s-ar acorda anual, in urma unui concurs de selectie, pe o durata de 3 luni, pentru perioada octombrie - decembrie sau martie - mai a anului academic. Au fost postate doua sustineri si s-au donat 20 lei din cei 13.600 de lei doriti. 

Singurul proiect pentru care sistemul de crowdfunding s-a dovedit eficient este cel de obtinere a sangelui artificial, postat de cercetatorul Radu Silaghi Dumitrescu. A atras 20 de sustineri si 9.554 de lei din cei 10.000 de lei propusi.

Echipa de la UBB lucreaza la o reteta de sange artificial, mai exact un substitut de sange care contine o proteina din viermi marini si care s-ar dovedi util in cazul unor interventii chirurgicale sau al unor accidente. Fondurile vor fi folosite, dupa cum cercetatorul Silaghi Dumitrescu declara la acea vreme, intr-un set de experimente cu animale de laborator, "pentru a verifica absenta efectelor secundare in preparate de baza de hemeritrina, si au ca tinta reactivi de analiza". 

Proiectele erau in asteptare de mai multi ani, nu au beneficiat de alocari de fonduri, asa ca a fost gasita aceasta solutie care este platforma de crowdfunding, dupa cum a precizat atunci Paul Farcas, purtatorul de cuvant al UBB. 

"Pentru unul dintre proiecte s-a reusit strangerea fondurilor, cel cu sangele artificial. Restul proiectelor se retrag de la 1 ianuarie. Nu au avut impactul pe care am vrut noi sa il aiba, din pacate", a declarat pentru Ziar de Cluj Mihaela Lutas, cadru didactic in cadrul UBB, responsabil cu platforma de crowdfunding a UBB.

Pentru urmatoarele luni, va fi promovat in acest fel Centrul de Excelenta pentru Perfomanta Academica a universitatii, precum si alte cateva proiecte pentru alegerea carora se organizeaza o competitie. 

"Este un concurs intern de proiecte in universitate la care pot participa inclusiv studentii. Vom alege apoi acele proiecte despre care credem ca pot sa stranga bani. Centrul de Excelenta are mai multe proiecte: o participare la o conferinta internationala, o scoala de vara, dar suntem inca in discutii si cu ei. Este posibil sa postam de data asta mai putine proiecte, dar cu un impact mai mare", a mai precizat Lutas.

Donatiile in acest sistem ar avea avantajul ca au o modalitate simpla de plata a banilor, fara sa fie nevoie ca donatorii sa se prezinte la casierii.

Comentarii

Crowfunding

15.12.2014 18:35

"...Pentru celelalte patru s-au donat abia intre 20 si 220 de lei..." Domnilor și doamnelor/domnișoarelor ziariști, cum ar fi să scrieți articole privind subiecte pe care le și pricepeți, cât de cât? Ia sa vedem despre ce vorbim, ce e crowdfunding-ul și ce vrea el: Într-o definiție simplă, "crowdfunding"  definește acea metodă de finanțare prin care, cei care au nevoie de finanțarea unui proiect de business, ăn speial cele de tip Start-Up, se adreseaza publicului larg, folosind internetul, în special platformele de finanțare (sau platforme de crowdfunding) prin care potențialii doritori, pot să devină investitori în cadrul respectivului proiect. Există într-o mică măsură secțiunea proiectelor umanitare, însă acestea sunt o nișă în completarea obiectului principal vizat de această procedură financiară alternativă. Deci, ați înțeles, da? Metodă de finanțare alternativă, raportat la metodele clasice: credit bancar, emisiune de acțiuni, private-equities, private-debts, etc. Citatul din articol privind donația e o aiureală, fără legătură cu subiectul, nu e vorba de niciun proiect umanitar aici. E vorba de capital de start-up. Și, dacă e vorba acumulare de capital, e normal ca doar o parte din proiectele supuse acestui tip de fundrising să aibă succes, în funcție de interesul investitorilor, adică a acelora care sunt dispuși să participe cu capital (bani) la acest proiect. Mai ales într-un mediu în care aceste proceduri financiare sunt prea puțin cunoscute și popularizate. Așa că mirarea și uimirea autoarei privind finanțarea unui singur proiect din cinci, sunt ridicole și denotă habarnismul acesteia în domeniu. Nu am de gând să dau aici consultanță privind subiectul, pentru curioși pot însă să dau câteva adrese ale unor platforme de crowdfunding, dintre care cele mai cunoscute ar fi următoarele: https://www.kickstarter.com/, https://www.indiegogo.com/, https://www.crowdfunder.com/, http://invested.in/, etc. Procedura de finanțare a proiectelor folosind aceasta metodă o găsiți aici: https://www.crowdfunder.com/social-enterprise. Dacă vă documentați, poate nu ar fi rău să acordați spații mai importante acestui subiect, care poate fi una din metodele de finanțare de succes ale viitoarelor proiecte, mai ales ale tinerilor, care nu dispun de foarte mult capital. 

Adauga comentariu