Primăria Cluj-Napoca nu face nimic pentru rezolvarea problemei pisicilor maidaneze, ONG-urile mimează că fac ceva, iar iubitorii adevărați de animale sunt prea puțini și nu mai răzbesc.
Dacă ani la rând, în centrul atenției erau câinii maidanezi, acum a venit rândul pisicilor vagaboande. Aproape fiecare bloc din Cluj-Napoca se poate “mândri” cu propria gașcă de pisici, mai mică sau mai mare, depinde cât de productive au fost animăluțele.
De ce a ajuns Clujul un oraș al pisicilor? Răspunsul este cât se poate de simplu: autoritățile locale nu au niciun program de sterilizare și capturare a acestora, ONG-urile de protecție a animalelor se ocupă doar de câini și, foarte important, fiecare bloc are câte o băbuță iubitoare de animale care înțelege greșit grija față de animale. În loc să le sterilizeze, să le adopte sau să le găsească stăpâni, pensionarele de la bloc sunt acel gen de iubitori de animale care le hrănesc lângă bloc, afară și le lasă să facă pui și purici. Eventual le găzduiesc în beciul imobilului. “Iubesc animalele, am un câine și două pisici, luate de pe stradă amândouă. Țin să precizez asta de la început ca să nu fiu înțeles greșit. La blocul meu sunt cel puțin zece pisici, care în curând vor fi 20, apoi 30 și tot așa până când vom fi sufocați de ele. Vara e groaznic pentru că se umple de purici. Îmi amintesc bine că la început a fost doar o pisică la bloc, apoi s-au făcut tot mai multe pentru că avem câteva doamne în vârstă, la parterul blocului, care le dădeau de mâncare afară, în ușa scării. Normal că așa au atras și alte pisici care au început să facă pui. Mereu am certuri cu doamnele pentru că ele nu înțeleg că așa nu ajută bietele animăluțe”, spune Cristian Dănilă, un clujean care locuiește în cartierul Zorilor.
Gheorgheni, copia fidelă a Zorilor
O situație similară a fost semnalată pe site-ul domnuleprimar.ro, unde un clujean care locuiește în cartierul Gheorgheni a cerut ajutorul autorităților locale. “Pisicile au apărut în zona noastră deja de câțiva ani, dar lucrurile au început să iasă de sub control anul trecut când deja, parcă în fiecare zi, sesizam pisici noi. Vecina noastră, care le iubește și alege să le hrănească la intrarea în blocul nostru, le-a oferit și un cămin în pivnița dânsei. Astfel, acolo se înmulțesc, acolo trăiesc, iar în fața blocului se hrănesc. Dânsa consideră că problema puricilor este rezultatul lipsei noastre, a vecinilor, de igienă. Un lucru aberant. Ba mai mult, intervine adeseori agresiv când se deschide acest subiect cu ea. Astfel, o simplă ieșire în casa scării înseamnă picioare pline, pline de purici. Mușcături, infecții, disconfort ridicat. S-a încercat dezinsecția, dar nu a funcționat din cauza faptului că sursa de infecție e prezentă și pare-mi-se că mai mult, lucrurile au scăpat de sub control”, a scris în sesizare George Cioncan.
Mai sunt și iubitori adevărați de animale
Dacă fiecare bloc își are propria băbuță care iubește greșit pisicile, mai rar sunt și oameni responsabili, care rezolvă cu cap problema. “După ce au renovat blocul și au schimbat toate geamurile la pivnițe, am auzit din beciul unei vecine, niște pisici care plângeau. Știind ca toate căile de acces folosite de pisici erau închise am cerut cheia să pot să intru să le caut. Erau patru pisici mici, cu ochii abia deschiși. Vecina a venit cu mine și când a văzut situația a zis că își cheamă nepotul să o scape de problemă. M-am oferit să fac eu asta și le-am scos afară. Le-am pus într-o cutie mare de carton lângă geamul de la pivniță în speranța că mama lor le va găsi. Le-am lăsat lapte, mancare umedă și uscată ca să știu clar dacă mama lor îi vizitează. A doua zi erau tot acolo. Încet, au început să mănânce de foame mâncarea umedă. Ziua următoare spre seară a început o furtună urâtă si i-am dus în casă. Au trecut trei luni jumate de atunci și doar la unul dintre cei patru i-am găsit stăpân. Ceilalți trei se pare că vor rămâne ai mei”, a povestit Marius Dragomir, un clujean care locuiește în cartierul Grigorescu.
Primăria: Să rezolve alții situația
Reprezentanții Primăriei l-au trimis la plimbare pe clujeanul din Gheorgheni pentru că legea nu are norme “privind ridicarea și înlăturarea pisicilor fără stăpân de pe domeniul public”. De asemenea, au pus rezolvarea situația în cârca asociației de locatari.
“Conform articolului 30 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, obligația de a gestiona situațiile excepționale și de criză revine comitetului executiv reprezentat de președintele asociației”, au precizat reprezentanții Poliției Locale, în răspunsul oferit clujeanului.
Contactați de Cluj100%, reprezentanții Biroului Mass-Media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au precizat că autoritățile locale nu au cum să se ocupe de pisici din cauză că la Centrul de Ecarisaj de pe strada Bobâlnei sunt primiți doar căței. “Noi le recomandăm oamenilor să se adreseze asociațiilor de protecție a animalelor”, a menționat Mirela Bălan, din cadrul Biroului Mass-Media.
ONG-urile ajută, în general, cu sfaturi
Nici asociațiile de protecție a animalelor nu sunt de mare ajutor. Mai mult îi ajută pe oameni cu sfaturi, deși se laudă cu campanii de sterilizare. “Ne sună oameni că sunt pisici la blocuri, dar noi nu facem altceva decât să le recomandăm campanii de sterilizare. De exemplu, asociația Nuca are acum o campanie de sterilizare. Nu e ca la câini să îi poți aduna și să îi duci la adăpost. La pisici, oricât de înalt ai face gardul, ele se urcă și ies afară. Iar să le ții în cuști închise e cruzime. Acolo unde oamenii au înțeles și s-au mobilizat, pisicile maidaneze au dispărut în timp”, a explicat Finuca Bora, de la asociația Arca lui Noe.
Dacă autoritățile locale nu fac nimic, iar ONG-urile mimează că fac ceva, până la urmă rezolvarea problemei pisicilor maidaneze rămâne în mâna clujenilor, cu condiția ca și băbuțele de la bloc să înțeleagă că nu le ajută pe pisici cu niște felii de parizer și o farfurie cu lapte.