Cu cât te depărtezi mai mult de centrul orașului, cu atât este mai evidentă ignoranța Primăriei față de unele cartiere, care nu au străzi asfaltate, iluminat public, dar în schimb au parte zilnic de circ fără bani din partea rromilor care fac legea fără să fie deranjați de autorități. Iris, Someșeni, Borhanci, Bună Ziua, zona Gării, periferia Mănășturului, Zorilor Sud sunt cartiere pe care Primăria nu prea le are la inimă. Prea puține investiții s-au făcut în aceste cartiere, începând cu asfaltarea străzilor și terminând cu siguranța cetățenilor.
Străzile din centrul orașului au avut parte de programe de modernizare ample, cu fonduri europene și din bugetul local. Mare parte din ele au fost reparate, s-au făcut piste pentru biciclete (așa cum poate și cum știe Primăria), cablurile au fost introduse în subteran (parțial sau total), s-au plantat copaci ca să arate cât mai bine. Desigur, este important ca centrul să arate ca la carte pentru că este locul care colcăie de turiști, concerte și evenimente. Dar la fel de important este și ca locuitorii din cartierele mărginașe să aibă condiții decente de trai.
De exemplu, străzile Memorandumului, Moților, I.C. Brătianu și Avram Iancu au fost modernizate cu fonduri europene în cadrul proiectului “Orașul Comoară”, în valoare de 32 milioane lei. Acum se fac lucrări de modernizare a Pieței Unirii pentru extinderea zonei pietonale. În cartiere, precum Mărăști, Gheorgheni, Mănăștur, s-au construit parkinguri, locuri de joacă pentru copii; în Mănăștur s-a modernizat clădirea fostului cinema Dacia, în Gheorgheni s-a modernizat Parcul Detunata, s-au făcut cluburi pentru pensionari, în Zorilor s-a montat prima platformă subterană pentru deșeuri ecologice.
Cu toate că în cartiere încă mai este mult de lucru până când străzile să arate demne de titulatura de „oraș de cinci stele” cu care Cluj-Napoca se mândrește de câțiva ani, există zone preferate de Primărie și zone total ignorate. Cu cât cartierul este mai apropiat de centru, cu atât sunt șanse mai mari să se intervină cu lucrări de modernizare.
De exemplu, acum se desfășoară lucrări de întreținere pe Calea Mănăștur nr. 105 – 107, pe trotuarele de pe strada Lăcrămioarelor, la sensul giratoriu din Piața 14 iulie, pe strada Pasteur nr. 36, pe strada Oltului nr. 34-36.
Cu cât mergem spre periferie se vede fața urâtă a Clujului și ignoranța administrației publice locale față de cartierele mărginașe. Iris, Borhanci, Someșeni, Zorilor Sud, Europa, Bună Ziua sunt cartierele care au văzut prea puțin asfalt în ultimii ani, poate chiar deloc.
În Iris, pe strada Valea Fânațelor se fac acum doar lucrări de întreținere că de asfalt nu poate fi vorba. De ani de zile, oamenii cer să li se facă și lor lucrări de modernizare, dar nimeni nu îi aude. Același lucru este pe strada Fânațelor, pe strada Pomet, unde praful și gropile domnesc din totdeauna. Periodic, oamenii îi scriu primarului să îi reamintească de starea dezastruoasă a străzilor.
„Am văzut că ați intervenit cu lucrări de întreținere pe Valea Fânațelor. Aș dori să vă întreb dacă nu puteți face același lucru și pe strada Fânațelor nr. 13. Sunt în jur de 10 familii cu copii sub un an, iar plimbatul cărucioarelor este foarte dificil (neavând niciun parc în zonă). În urma ploilor abundente, apa spală pietrele de pe stradă lăsând mici cratere. Strada este înfundată, nu este foarte lungă, iar asfaltarea ei ne-ar fi de mare folos”, a scris Vlad Cigan, într-o sesizare către Primărie.
Strada Soporului este o altă stradă pe care șefii administrației publice locale nu o văd de la înălțimea birourilor. De cel puțin 20 de ani, primarii care s-au perindat pe la conducerea orașului au promis rând pe rând că vor moderniza strada Soporului. Dacă s-au ținut de cuvânt o simt cetățenii pe cauciucurile de la mașini și pe tălpile pantofilor pe care și le rup în gropile și noroiul de pe strada Soporului.
În urmă cu trei ani, clujenii de pe această stradă, în semn de protest, au venit de acasă cu roabe și materiale de construcții ca să își repare singuri strada. Din cauza condițiilor extrem de proaste de pe Soporului, în urmă cu doi ani, strada a fost inundată. Boc s-a dus la fața locului, s-a tras în poză, le-a promis oamenilor că strada va fi cuprinsă în programul de modernizare și a plecat înapoi în biroul lui curat de pe Moților.
În Someșeni, pe lângă faptul că unele străzi mai mici nu au fost modernizate de ani buni, iluminatul public lipsește din unele zone. Bineînțeles că oamenii au cerut în scris ca Primăria să facă ceva și pentru ei. Poate peste câțiva ani, ajung lucrările de reparații și pe străzile mici și neînsemnate de la periferie. În fond, e drum lung din buricul târgului până la marginea orașului.
Străzile din Bună Ziua sunt deja legende ale orașului din cauza stării atât de proaste încât pot fi comparate cu ulițele unor cătunuri din vârful munților. Mircea Zaciu, Măceșului, Arțarului, George Bibescu etc. sunt doar câteva străzi din acest cartier, care așteaptă să fie modernizate.
Ori de câte ori s-a pus problema reabilitării acestor străzi, administrația publică locală a venit cu scuza că nu sunt în domeniul public și că cetățenii trebuie să facă demersurile pentru trecerea străzilor în proprietatea Primăriei. În zece ani, Primăria a preluat o singură stradă – Edgar Quinet din Mănăștur.
În afara lipsei asfaltului și iluminatului public de la periferie, Primăria nu a fost în stare să rezolve nici problema romilor, care fac legea cum vor ei în anumite cartiere, la periferie. Pe strada Stephenson, în zona Gării, o gașcă de câteva zeci de rromi terorizează cetățenii prin comportamentul agresiv. Aceștia își usucă hainele în stradă, fură din curțile vecinilor și scandalurile sunt la ordinea zilei. Au reușit să facă un adevărat ghetou, pe care Primăria nu îl vede cu toate că presa a semnalat de mai multe ori dezastrul din zonă.
Și la marginea Mănășturului își fac veacul de câțiva ani, numeroși rromi, care locuiesc în corturi la marginea pădurii. De îndată ce se încălzește vremea, aceștia coboară printre blocuri, cerșesc, fac scandaluri și îi agasează pe localnici.