Pentru a-și masca incompetența, Horia Șulea se folosește de colegii din Parlament

Pe fondul crizei  gunoaielor din Floreşti, deputatul PNL Adrian Oros, alături de primarul comunei,  Horia Şulea, au cerut recent Guvernului să îl demită pe prefectul “apolitic” Gheorghe Vuşcan. Cei doi liberali îl acuză pe acesta din urmă că abuzează de funcţia sa prin faptul că a atacat în contencios adminsitrativ majoritatea hotărârilor Legislativului local floreştean, blocând astfel o serie de proiecte imobiliare “aprobate” fără respectarea în totalitate a prevederilor legii, şi nu a dat curs iniţiativei lui Şulea în vederea decretării stării de alertă pe fondul crizei gunoaielor. Solicitarea primarului Şulea şi a deputatului Oros nu fac altceva decât să dovedească faptul că la Floreşti campania eletorală a început mai devreme, singurii care au de suferit fiind cetăţenii. 


În loc să lase jocurile policitianiste şi să îşi vadă de problemele stringente ale comunei, mai pe româneşte să facă administraţie, edilul celei mai mari comune din ţară, susţinut recent de către deputatul Adrian Oros, cere insistent demiterea prefectului Gheorghe Vuşcan. Acum, când nu mai există problema fermei de pui de pe strada Eroilor ( cel puţin pentru încă o scurtă perioadă de vreme) cei doi liberali au transmis presei un comunicat prin care anunţă că solicită  Guvernului, cu 4 luni înaintea alegerilor parlamentare, demiterea lui Vuşcan. 

"Atacarea în contencios administrativ a unor acte ale Legislativului local este apanajul prefectului, dar trebuie uzitat de acest atribut fără a abuza de el. Din păcate nu înţeleg de ce situaţia de la Floreşti este judecată cu altă măsură decât altele similare. Concret e vorba de situaţia de la Dej, unde s-a aprobat Starea de Urgenţă şi s-a permis crearea unei staţii temporare de transfer. "Nu în ultimul rând mi se pare cel puţin deplasat faptul ca prefectul Vuşcan să trimită o comunitate de peste 30.000 de locuitori precum Floreştiul să îşi depoziteze deşeurile pe o rampă temporară unde are acces doar municipiul ori pe o rampă privată unde costurile s-au majorat de peste 10 ori sau pe rampe care nu sunt autorizate şi vor obţine avizele necesare peste 5-7 ani, precum cele din SMID. Acestea nu sunt soluţii, ci bătaie de joc la adresa unei comunităţi care a decis ca eu să îi reprezint interesele. Iar aceste interese ale comunităţii în ceea ce priveşte o dezvoltare sănătoasă mă obligă să cer Guvernului României demiterea reprezentantului său în teritoriu, prefectul Gheorghe Vuşcan, care în ultimii ani nu a făcut altceva decât să desconsidere prin acţiunile sale o comunitate de peste 30.000 de oameni", a afirmat Horia Şulea. 

La acuzaţiile aduse de cei doi liberali,Gheorghe Vuşcan le-a răspuns acestora încă de la sfârşitul lunii august, imediat după întrunirea Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU). Atunci, presat de comentariile acide ale locuitorilor din comună la adresa sa, postate pe reţelele de socializare, Horia Şulea a solicitat demisia prefectului. Acesta din urmă i-a răspuns că situaţia din Floreşti, în urma dezbaterilor avute la nivelul  CJSU, s-a creat în urma unei proaste administrări a societăţii Quatro Eco Salub, administrare care a dus la un blocaj financiar al firmei. Din acest motiv, declararea stării de urgenţă nu putea fi acceptată, fapt dovedit prin numărul mare de voturi împotrivă a membrilor comisiei. 

“Cei de la Floreşti au cerut declararea stării de alertă. Am întrunit, conform legii, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) unde s-a dezbătut problema deşeurilor din Floreşti. Instituţiile abilitate au prezentat un raport asupra situaţiei întâlnite în cea mai mare comună din România. Pentru declararea stării de alertă, aşa cum e definită de lege, după cum a prezentat şeful ISU, nu erau îndeplinite conţiile. S-a constatat că este vorba de un conflict de natură economică între prestatorii de servicii şi această societate de la rampă de transfer privată. Firma din Floreşti nu şi-a plătit facturile, cei de la rampă au spus că dacă nu îşi paltesc facturile nu îi mai lasă să depoziteze. Noi am fost dezinformaţi. Ni s-a spus că rampa de depozitare e plină, că societatea de salubritate şi-a plătit datoria, dar de fapt, vor să îşi facă ei o rampă separată de transfer. Fiind o problemă de natură economică, s-a şi văzut că, din cele 48 de persoane prezente din CJSU doar 4 au votat pentru declararea stării de alertă”, a afirmat Gheorghe Vuşcan.

Şulea tot face scandal să-și acopere incompetența și partipriurile. Ne doare-n cot de Vușcan, prăjitorul de grătare al PSD, dar nu putem fi de acord cu gargara politicianistă a liberalilor. De ce nu a demis-o încă pe incompetenta directoare Livia Baica? Răspunsul poate fi unul cât se poate de simplu. Potrivit unor surse Livia Baica ar fi subcontractat o parte din serviciile Quatro Eco Salub unor “apropiaţi” ai primarului, iar tot scandalul mediatic privind deşeurile nu face altceva decât să acopere ilegalităţile din administraţia floreşteană. Din acest motiv,, Livia Baica este păstrată în funcţie, deşi prin diferite canale de comunicare Horia Şulea îi cere, de ochii lumii, în mod imperativ demisia. 

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Cluj au confirmat încă o dată că pentru obţinerea unui acord de mediu, parcurgerea tuturor etapelor poate să dureze până la jumătate de an. Totodată la sediul ANPM Cluj nu s-a depus până la 30 august 2016  nicio solicitare din partea primăriei Floreşti în vederea deschiderii unei rampe de transfer pe raza comunei. Cu toate acestea, terenul pe care la începutul lunii august firma Quatro Eco Salub a depozitat ilegal gunoiul, fapt sancţionat de către Garda de Mediu, a fost îngrădit - semn că până al urmă, cu sau fără stare de alertă, Floreştiul se pregăteşte să deschidă o rampă de transfer a deşeurilor. 

“Administraţiile locale ale unei comune, oraş sau municipiu sunt direct responsabile pentru managementul deşeurilor prin operatorii cu care au încheiate contracte de salubritate. Doar la nivel de discuţii a ajuns la noi informaţia că Florestiul şi-ar manifesta interesul pentru deschiderea unei platforme de transfer a gunoaielor. Până la această ora, la ANPM Cluj, nu s-a depus nicio cerere, nicio documentaţie în acest sens. Pentru ca nu avem nicio solicitare in vederea eliberarii unui acord de mediu pentru o rampa de transfer in Floresti, nu ne putem pronunța. Pentru eliberarea unui acord de mediu în acest sens există o procedură standard care poate să dureze până la 6 luni”, au afirmat reprezentanţii ANPM. 

Quatro Eco Salub a transportat în anul 2015 deşeurile din cele 4 comune arondate ( Floreşti, Gilău, Căpuş şi Măguri Răcătău) la Aleşd unde, “a uitat” să mai plătească serviciile, motiv pentru care, firma Salubri Aleşd i-a acţionat în instanţă pentru recuperarea prejudiciului. Suma nu este foarte mare (21.000 lei) dar trebuie reţinut faptul că pentru depozitarea la Aleşd, Quatro Eco Salub plătea 45 lei +TVA pe tonă.

“Am înţeles că este o problemă a deșeruilor în județeul Cluj, tocmai de aceea noi am încercat să îi ajutăm pe cei de la Quatro Eco Salub, bineînţeles în măsură posibilităților și a capacităţii de stocare. Pe cei de la Cluj-Napoca nu am putut să îi ajutăm pentru că aveau cantităţi mult peste capacitatea noastră de prelucrare. Am ajuns să ne adresăm instanţei pentru că firma Quatro Eco Salub mai are restante de plata încă de anul trecut în cuantum de 21.000 de lei. Aceasta este suma pentru care i-am acţionat în instanţa. Ne-au mai plătit secvențial câteva facturi, dar debitul la zi este  de 21.000 de lei. Aduceau la noi 2-3 maşini pe săptămâna şi înţeleg că le este greu să piardă 4-5  ore pe drum în condiţiile actuale de trafic.  La noi suma pe care o plătea Quatro Eco Salub pentru a depozita deşeuri era de 10 euro plus TVA pe tonă. În cazul în care îşi plătesc datoria nu le spun să nu mai aducă. Nu îi vom refuza dar vom fi nevoiţi să ne luăm măsuri de siguranţă în ceea ce priveşte plăţile pentru serviciile prestate de noi”, a afirmat Florin Moraru, managerul Salubri Aleşd.  

Ulterior, la începutul acestui an, Quatro Eco Salub a încheiat un contract cu Salprest Rampă unde a cumulat datorii de 244.000 de lei motiv pentru care nu au mai fost lăsaţi să depoziteze şi la scurt timp Quatro Eco Salub a fost somată de către Salprest Rampa pentru plata datoriei. Preţul pe tona de gunoi pe care îl plătea societatea la Salprest Rampă fiind de 181 lei+TVA pe tonă.

Deoarece locuitorii celor patru comune au fost nevoiţi să  stea săptămâni în şir cu gunoaiele în stradă s-a ajuns la o soluţie de compromis şi cu riscul de a nu respecta programul de ridicare a deşeurilor de la populaţie, Quatro Eco Salub a început să transporte la rampa administrată de EcoBihor de lângă Oradea. În prezent, pentru depozitarea unei tone de gunoi la Oradea societatea de salubritate plăteşte 77 lei +TVA, cu 22 de lei ai mult şi cu 39 de kilometri (costuri suplimenare pentru motrină) în plus faţă de cât erau costurile pe tona de gunoi la Salpresti Aleşd. 

Câtă apă mai trebuie să curgă pe Someş pentru ca cei abilitaţi să se autosesizeze şi să ia măsurile ce se impun pentru clarificarea situaţiei Quatro Eco Salub.  Pentru Horia Şulea şi Adrian Oros Ziar de Cluj are o întrebare: Cine se face cu adevărat vinovat pentru criza gunoaielor din întreg judeţul? Amărâtul de primar, al unei primării de la Cuca Măcăii, ce nu are buget nici să angajeze o femeie de serviciu? Răspunsul îl puteţi găsi chiar în partidul din care, cu mândrie, faceţi parte.

 

Adauga comentariu