Din oras

Pentru ca le pasa. Zeci de voluntari se joaca saptamanal cu micutii din centrele de plasament si din spitale si asculta pasurile batranilor din azile

Patru fete cu 15 lei si cu dorinta de a face bine i-au facut sa rada si sa uite de boala pentru doua ore pe micutii internati la Clinica de Oncologie. Se intampla acum un an, iar intre timp grupul de initiativa We Care a crescut la peste 100 de voluntari. Fie ca ploua, e soare sau ninge afara, voluntarii se duc negresit sa se joace cu micutii de la Oncologie, din doua centre de plasament sau sa-i asculte pe batranii uitati intr-un azil.

Maria Paveliuc si Mihaela Popa sunt cele doua tinere care au pornit proiectul We Care in urma cu un an.

“Mi-a spus o fata ca ea merge la Oncologie cateodata si se joaca cu copiii. Eu ma gandeam ce fain ar fi sa mergem si noi. I-am spus Mariei ca fetele erau pe punctul de a renunta si ne-am decis sa mergem.Facem constant chestia asta, ploua, ninge, e soare, mergem. Si week-endul acesta, si urmatorul. Visul nostru e sa ajungem la toate spitalele unde sunt copii si sa ii facem fericiti macar doua ore pe saptamana, cat stam cu ei. Apoi si tu te simti fericit la randul tau. Atunci cand dai, de fapt primesti”, spune Mihaela.

La scurt timp proiectul a “explodat” si au inceput sa vina tot mai multi doritori. Sunt unii care se implica prin timpul acordat, altii care vin cu materialele atat de necesare pentru cele doua ore de joaca: plastilina, baloane, creioane colorate si altele.

“Ne place pentru ca putem sa aducem un zambet si pe fata copiilor si a parintilor si bunicilor de la Oncologie. Tot timpul plang si ne spun “wow, vin niste straini sa ne viziteze” si ne bucura bucuria lor. Am facut cerere la spital, ne-au aprobat-o in vreo 2 luni, cred. Apoi am inceput activitatea. La un moment dat voiam sa ne extindem pentru ca aveam multi voluntari. Asa am gasit cele doua centre de plasament unde mergem. Apoi cunosteam un asistent social care lucra la un azil de baran si ne-am dus si acolo lunar”, explica Maria.

Ambele isi aduc aminte si acum ca s-au dus cu inima stransa prima oara la Oncologie, dar zambetul copiilor de acolo le-a facut sa se intoarca de atunci in fiecare saptamana.

“A fost ciudat. Ne-am dus cu inima stransa, cumva, nu stiam la ce sa ne asteptam, cum o sa fie prima experienta. Dupa ce ne-am jucat, cand am coborat ne-am dat seama cat de binecuvantati suntem ca suntem sanatosi. Copii aceia nu se stie daca vor mai prinde anul viitor sau ziua de maine, dar suntem cei mai buni prieteni in cele doua ore cat stam acolo”, povesteste Maria.

Fetele spun ca fiecare experienta le imbogateste sufleteste si ca asta ii face si pe ceilalti voluntari sa fie entuziasmati.

“A fost un caz care m-a afectat. Era o fetita care era in carucior, avea o tumoare la genunchi si data trecuta ne-am jucat cu baloane. Duminica aceasta avea piciorul amputat. Era foarte suparata si pentru mine a fost un soc. Acum doua saptamani avea ambele picioare si acum…Am vazut-o foarte suparata si m-a afectat. Am umflat  baloane si ea si-a agatat balonul ei de stativul pentru perfuzie, iar mama ne-a spus ca isi pastreaza toate baloanele pentru ca vrea sa le duca acasa la fratiorii ei. Am spus wow! Copilul acesta e in spital, nu mai are un picior si totusi se gandeste la fratiorii ei de acasa”, a mai povestit Maria.

Cei care vor sa sprijine initiativa fetelor pot furniza materiale necesare pentru sesiunile de joaca: Baloane, hartie colorata, abtipilduri, foarfeci, puzzle-uri, jocuri si joculete simple, hartie creponata, baloane de sapun, creioane colorate si carioci, foi albe, sclipici, lipici si altele. Maria poate fi contactata la 0723.226.814.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *