În Cluj-Napoca se dorește o campanie suplimentară de informare a populației despre beneficiile vaccinării împotriva COVID. Conducerea Primăriei consideră că un demers local ar avea putere de convingere mai mare decât unul național. Ajută pe cineva un astfel de exercițiu sau sunt doar bani cheltuiți degeaba?
Pentru început să vedem cum a apărut această idee. Întărâtat de consilierul local USR-PLUS, Alexandra Oană, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc a „născut” această idee cel puțin poznașă: să facă o campanie cu vedete locale pentru a-i convinge pe clujeni să se vaccineze împotriva coronavirus. Această campanie ar fi suplimentară celei naționale. Filmul acestei invenții arată cam în felul următor: în ședința de Consiliu Local din 4 ianuarie, Alexandra Oană, îngrijorată de faptul că este posibil să nu se atingă rata de imunizare de 70% pentru a reveni la o viață cât de cât normală, a propus să fie pusă la cale o strategie locală ca măcar în Cluj-Napoca procentul de vaccinare să fie mare. Boc s-a arătat încântat de idee și a venit, pe loc, cu o propunere:
„Vă felicit pentru inițiativă, personal o susțin din tot sufletul. Cred că putem face și mai mult decât facem. Am să dispun departamentului nostru să coopteze inclusiv pe consilierii locali interesați de acest subiect, precum și alte personalități locale, pentru o campanie suplimentară față de cea națională. Cred că este o idee foarte bună și eu o susțin pe toate palierele”, a spus Boc.
Practic, primarul Emil Boc vrea să facă o campanie de informare a populației din Cluj-Napoca despre beneficiile vaccinării împotriva COVID-19, campanie care va fi plătită bineînțeles din banii publici. Cine sunt personalitățile locale care ar putea convinge masele să se vaccineze? Amintim aici doar câțiva clujeni care sunt cunoscuți de toate categoriile sociale: Mircea Bravo, Alina Ceușan, Vlăduța Lupău, Aurel Tămaș, Ioan Ovidiu Sabău, Florin Piersic, Dorel Vișan etc. Dacă intră în ecuație și personalități din sfera intelectuală, atunci vorbim deja despre o putere de convingere mai redusă pentru că nu toată lumea este familiarizată cu nume precum Ioan Aurel Pop, Ioan Mureșan, Aurel Codoban etc. Iar dacă vine vorba și despre politicieni, atunci puterea mesajului este și mai redusă.
Dar cea mai importantă întrebare care vine în urma demersului primarului este următoarea: cum ne ajută pe noi, clujenii, faptul că această campanie va da rezultate? Să presupunem că se vaccinează 80%-90% din locuitorii municipiului Cluj-Napoca, dar la nivel național rata de imunizare este mult mai redusă. În acest context, în Cluj-Napoca oricum nu se va putea reveni la acea viață normală despre care vorbește toată lumea pentru că deciziile se iau la nivel național, nu la nivel local. De exemplu, nu se vor putea face concerte și nici nu vor merge copiii la școală.
Așadar, o campanie suplimentară de informare nu înseamnă decât niște bani cheltuiți de la bugetul local și un exercițiu de imagine pentru primarul Emil Boc. Nici nu mai trebuie să menționăm cât de mult îi place lui Emil Boc să își îmbunătățească imaginea și cum profită de orice ocazie pentru a-și face reclamă. Un astfel de demers este mană cerească pentru primar pentru că își poate arăta încă o dată interesul pentru binele clujenilor.
Să nu uităm nici faptul că taberele pro și contra vaccin în general sunt stabilite cu mult timp înainte să apară coronavirus. Cei care se opun oricărui vaccin nu vor fi convinși nici în ruptul capului de o vedetă locală să își schimbe părerea, iar cei care sunt pro imunizare oricum se vor vaccina cu sau fără o campanie locală.
O campanie suplimentară de informare presupune și contracte de publicitate cu publicații locale. Aici există două aspecte: Primăria susține mass-media locală, ceea ce este un demers benefic, dar există și posibilitatea ca Primăria să aloce bani doar pentru acele publicații prietene cu administrația publică locală.
Noi nu am făcut altceva decât să vă oferim o altă perspectivă asupra demersului conducerii Primăriei, să vă arătăm așa cum facem de obicei, că dincolo de orice inițiativă poate exista și un alt scop decât cel declarat public.