Potrivit noului Plan Urbanistic General, votat cu o intarziere de mai bine de 5 ani, tocmai in ultima sedinta de Consiliu Local a anului trecut, Calea Manastur, una dintre cele mai intens circulate artere ale municipiului, a dobandit un regim de inaltime de maxim 26 de metri. Acest lucru i-a determinat pe mai multi investitori imobiliari sa profite de ocazie si sa achizitioneze locuinte unifamiliale pe care le darama, iar in locul acestora construiesc blocuri si spatii comerciale. Arhitectii considera ca in urmatorii zece ani imaginea de pe Calea Manastur se va schimba radical.
Multi dintre cetatenii care locuiesc in imobilele de pe Calea Manastur au inceput sa isi scoata casele la vanzare. Motivul principal il constituie aparitia langa proprietatile lor a unor cladiri cu regim de inaltime de P+6. Preturile in caldirile vechi variaza intre 900 si 1.200 de euro pe metru patrat insa la acestea proprietarii solicita sume importante pentru si terenul din curtea imobilelor. Proprietarii cladirilor spun ca este o buna oportunitate de a vinde in contextul in care in urmatorii ani toata zona va deveni un aliniament de blocuri. Singurele cladiri care vor scapa de tavalugul noului val imobiliar sunt Scoala Internationala Spectrum si Biserica Catolica.
Un cetatean si-a scos la vanzare apartamentul de trei camere semidecomandat in suprafata de 72 mp la pretul de 74 de mii de euro. Acesta nu este sigurul caz intalnit printre locuitorii de pe Calea Manastur.
“Eu sunt doar chirias aici, dar am auzit ca prorpietarul a primit oferta generoasa de la ceva constructor si se gandeste sa vanda. O sa faca si aici bloc asa cum e cel de mai sus de la numarul 50. Nu stiu exact cat i-au oferit, insa e suma mare si cred ca si ceva apartament in blocul pe care urmeaza sa il ridice”, a afirmat George.
In mijlocul zile betonierele blocheaza o banda de circulatie in timp ce isi asteapta randul la descarcat. Zeci de muncitori la bustul gol niveleaza betonul proaspat turnat.
In opinia arhitectului Adrian Borda, parintele noului Plaun Urbanistic General, clujenii ar trebui sa iasa din mentalitatea anilor 40-60 in ceea ce priveste modul de constructie. Totodata Adrian Borda nu crede ca cei care investesc in imobiliare pe Calea Manastur si-au inceput lucrarile dupa noul PUG. In ceea ce ii priveste pe actualii proprietari ai imobilelor de pe Calea Manastur Adrian Borda considera ca acestia stau pe o mina de aur si ca ar putea sa exploateze la maxim dorintele constructorilor in momentul in care primesc oferte din partea acestora.
“Nu cred ca au avut timp sa se apuce de construit dupa noul PUG. De la Fabrica de Bere inspre vest sigur ca incet, incet casutele acelea vor disparea. Pana la urma le goneste valoarea terenului, lucru care este un mecanism economic, dar si poluarea traficului. Acela nu este un loc unde sa locuiesti intr-o casa individuala. In principiu se poate construi la cornisa un P+5 plus un etaj retras”, a afirmat Adrian Borda.
In prezent pe Calea Manastur, latura nordica, exista doua imobile cu regim special. Este vorba de cladirea scolii Internationale Spectrum, respectiv cea a Bisericii Romano Catolice. Adrian Borda spune ca nu va fi schimbata destinatia acestor doua imobile, iar in privinta dezvoltarii de noi locuinte si spatii comerciale pe Calea Manastur arhitectul considera ca este un lucru firesc pentru ca viziunea asupra orasului s-a schimbat in ultimii 50 de ani.
“Biserica si scoala vor ramane. Sunt alta unitate teritoriala de referinta. Regulile sunt destul de precise in modul de construire acolo. In aceeasi situatie sunt si constructiile de pe Constantin Brancusi. Daca nici Calea Manastur si nici Constantin Brancusi nu ajung sa arate urban…atunci nu mai avem ce sa comentam. Mai este un avantaj si anume ca aduc in apropiere niste locuinte, servicii, locuri de munca, deci mixajul functional in oras creste, ceeea ce este un mare avantaj. Serviciile ar trebui sa fie mai bune si in vecinatate. Asta este viziunea asupra orasului. Nu e de azi de ieri, numai noi inca nu reusim sa iesim din ideile anilor ’40-’60. Locuirea in centru e foarte importanta. Este una dintre cheile PUG-ului sa locuiesti in centru. E important pentru un oras ca si Clujul pentru ca fluxul de trafic inspre centru e foarte mare. Centrul trebuie sa isi aiba locuitorii lui din multe motive, nu numai din punct de vedere al traficului”, a declarat Adrian Borda.
Szabolcs Guttman, arhitectul care prin conceptul artistic a reusit sa transforme centrul Sibiului in cel mai frumos centru istoric restaurat si pietonalizat din Romania, presedintele Ordinului Arhitectilor din Transilvania, este de parere ca exista o diferenta majora intre restructurarea arhitecturala de tip socialist fata de cea de tip capitalist. In timp ce in socialism a existat gandire unitara, in capitalismul zilelor noastre gandirea arhitecturala se face pe loturi restranse de teren in custodia unor dezvoltatori imobiliari.
“Exista mai multe etape de dezvoltare din socialism pana in prezent. Dupa ’90 Clujul a avut trei cicluri de PUG capitalist. Doleantele sunt intr-o directie, iar putinta se pare ca e cu totul si cu totul altceva. Vedem foarte clar diferenta majora intre restructurarea socialista si noua randuiala capitalista. In socialism s-a putut gandi unitar o noua artera, asa cum se poate observa in zona Calvaria. Acolo e rezolvata o intersectie denivelata, subordonata unei logici rutiere moderniste, dar dusa pana la capat. Restructurare suta la suta cu blocurile retrase, mult retrase fata de o noua artera. In prezent vedem ca aceasta trecere de la un cartier de acest gen la centrul vechi este o problema si profesional mult mai delicata. Potentialul de solutionare este mult redus fata socialism. Practic ramane in custodia unor investitori privati pe cate un lot, iar rezultatul final este cu foarte multe semne de intrebare”, a afirmat Szabolcs Guttman.
Totodata Szabolcs Guttman considera imaginea actuala de pe Calea Manastur ca fiind o cicatrice urbanistica ireversibila in care trecerea de la cladirile cu regim inferior de inaltime la cele cu 5-6 etaje este ca urmare a exploatarii la maxim de catre dezvoltatorilor imobiliari a planului urbanistic de detaliu. O solutie propusa de catre Guttman, pentru respectarea alineamentului, ar fi unificarea mai multor parcele de teren.
“Ca si aliniament cu regim mult superior fata de parter si etaj e cel putin discutabil si cu semn de intrebare fiindca sunt si monumente pe acest traseu si atunci legatura este practic o cicatrice ireversibila. Pana astazi nu avem o desfasurare care ar trebui sa existe in orice astfel de situatie, o desfasurare controlata la nivel de PUZ, cum se va trece de la cladirile mari la cladirile mici, cum se va integra o zona protejata intr-o zona nou constituita. Noi in prezent in Cluj vedem ca zonele protejate sunt tot mai mari, dar fara reglementari specifice la nivel de PUZ. Astfel avem niste reglementari generale ale PUG-ului fiecare interpreteza maxim pe la nivel de PUD o idee si pe loturi initiale care erau gandite pentru locuinte familiale sau cel mult 2-3 familii stateau pe un lot. Acuma ne trezim cu regim de inaltime care teoretic este adevarat ca s-ar putea sa creasca, dar in mod normal ar putea sa creasca daca cel putin 5-6 loturi sau acea insula urbana ar avea un singur proprietar. Acest lucru este o utopie in Romania de astazi. Daca nu se ajunge la comasari de loturi si gandiri unitare, imaginea va fi totalmente haotica in viitor”, a declarat Szabolcs Guttman.