In vizor

Pe banii cui ridică CJ Cluj poalele dealului de deşeuri de la Pata Rât?

Bun. Să vă uitaţi la ce şi cum se lucrează la închiderea vechii „gropi” de gunoi de la Pata Rât. Aia din zona de pe care Vereş nu numai că şi-a îmbogăţit familia, dar, până să repauzeze întru Domnu, a mai crescut şi politicienii Clujului la sânul său. Din levigate, mucegaiuri şi noroi a crescut floarea politichiei locale, ca să zic aşa.

„Groapa” din filmuleţ a fost închisă (pe banii clujenilor) cu un sarcofag de pământ în 2005. Tot pentru „închidere”, din 2006 sau 2007 (vom verifica), cei care depozitau prin zonă, sau limitrof acesteia, au perceput de la clujenii „menajeri” o taxă, chipurile pentru „închidere groapă gunoi” – bani despre care nici dracu nu ştie ce s-a făcut cu ei, iar de la procurorii din Republica Autonomă Cluj, degeaba aşteptăm un răsouns. Taxa s-ar percepe cică şi în zilele noastre.

Nu insist pe banii publici azvârliţi în zonă, pregăteşte colega mea Gabriela Dragotă un material, fix pe această temă – că mai aşteptăm să binevoiască să ne răspundă CJ Cluj ce anume vedem noi din imaginile pe care le vedem: că se ia pământul alunecat în vale şi se duce în cucuiul dealului. De unde a şi pornit-o la vale cu ocazia ploilor de anii trecuţi, infiltrate în haldă din cauză că cineva (procurorii nu ne vor spune cine, când şi de ce) a spart capacul sarcofagului făcut în 2005 – noi bănuim că s-a făcut cu scopul de a depozita surplusul de deşeuri care nu putea fi incinerat de către “mâna criminal” de serviciu care se manifestă când se apropie momentul ca groapa de deşeuri a RADP să fie închisă din cauza atingerii capacităţii de depozitare. Care se atinge şi se stinge cu ocazia fiecărui incendiu „întâmplător”, nu-i aşa?

Ce să zică procurorii, când ei sunt pe la mesele de nuntă cu cei pe care e de presupus că ar trebui să-i ancheteze, sau sunt chiar încuscriţi cu cumătrocraţia locală?

Aşa că îi rugăm pe cei care se pricep să ne zică (anonim, că oameni suntem şi respectăm normele GDPR), care este scopul ridicării la deal a ceea ce a picat la vale, cât are să reziste lucrarea şi, mai ales, pe banii cui se face. Şi ce cred ei că s-ar mai putea spune.

În rest, aşteptaţi materialul Gabrielei Dragotă, să vă luaţi cu mâinile de cap la câţi bani s-au aruncat în „groapa” fără fund a deşeurilor clujene şi să ne minunăm, împreună, cu privire la onestitatea procurorilor DNA Cluj care au decretat că fapta nu există – cu privire la faptul că s-au descoperit, cu ocazia studiului topo pentru închiderea acestei „gropi”, cantităţi ce ar fi reprezentat cam 10 milioane de euro încasaţi de cineva ilegal, fix în ziua în care Alin Tişe decidea cu consilierii judeţeni să mai dea 3 milioane de euro în plus fix pentru lucrarea de închidere. Iar de atunci s-au mai dat vreo 5 milioane. Să fie, că nu se dă din buzunarele lor. Şi nici ale prea harnicilor procurori din Republica Autonomă Cluj.

Ia să fi fost vorba despre vreun frizer sau chelner, ce de cătuşe ar fi zăngănit pentru un prejudiciu de 100 de RON!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *