Patru ani de la eșecul pierderii titlului de Capitală Culturală Europeană de către Cluj. Timișoara, orașul câștigător, este aproape să îngroape acest proiect

În 16 septembrie 2016, adică exact acum patru ani, Clujul înregistra un eșec neașteptat. Orașul tuturor posibilităților, cel mai cel oraș al țării, era învins de Timișoara în lupta pentru Titlul de Capitală Culturală Europeană. Pierderea titlului a fost un șoc pentru primarul Emil Boc, cel pentru care imaginea și premiile sunt extrem de valoroase. Lovitura a fost cu atât mai dură cu cât la Cluj toată lumea se comporta ca și cum ar fi câștigat deja.

Timișoara, nepregătită pentru acest titlu. Ce noroc că a venit pandemia și Timișoara va deveni Capitală Culturală abia în

În timp ce Clujul era pregătit din toate punctele de vedere să implementeze acest proiect, pare că Timișoara nu a fost niciodată convinsă că va câștiga într-adevăr acest titlul. De aici au apărut anul trecut acuzele că s-ar putea ajunge chiar să le fie retras titlul din cauza limitărilor și a administrației Robu care nu a făcut decât să pune bețe în roate Asociației care a câștigat.

Suedezul Chris Torch, care a coordonat echipa artistică a Asociaţiei Timişoara 2021 Capitală Europeană a Culturii, declara în 2019 că UE va lua în calcul retragerea titlului, din cauza lipsei de finanţare.

”Realitatea stă în felul următor: Timişoara 2021 nu a primit niciodată o şansă rezonabilă pentru a se putea dezvolta în aşa fel încât să poată implementa un program cultural coeziv. Limitările financiare şi manevrele politice au blocat orice fază de pregătire, situaţie care ne-a permis să realizăm bucăţele din ceea ce era proiectat, atunci când am avut sporadica oportunitate de a reuşi să implementăm parte din ceea ce ne propusesem. Planurile noastre iniţiale se bazau pe promisiuni de finanţare, obiective ambiţioase şi programe de plată fireşti. După trei ani bugetari de la acordarea titulaturii, nu s-a creat nicio bază economică stabilă. Cuplate cu personalul insuficient şi lipsa fondurilor necesare implementării, planurile au devenit visuri”, a afirmat Christ Torch.

TImișoara ar putea fi salvată de faptul că se va amâna exercitarea titlului de capitală culturală europeană pentru 2022 sau 2023. Până atunci poate că cei din Asociația Timișoara 2021 și primarul Nicolae Robu vor ajunge la un consens astfel încât acest proiect să nu fie un fiasco. În iulie, un ziar local din TImișoara anunța faptul că primarul Robu intenționează să elimine complet din proiect Asociația Timișoara 2021, iar proiectul a fi preluat de primărie în totalitate. Primăria Timișoara intenționează că creeze o asociație nouă sau un departament în subordinea Primăriei Timișoara care va gestiona acest proiect. În acest moment proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană este cu un picior în groapă și doar amânarea oferită de pandemia de coronavirus ar mai putea salva orașul de pe Bega de la un eșec istoric.

Florin Moroșanu, fostul coordonator al proiectului „Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană”, a remarcat, în data de 2 aprilie, pe pagina sa de Facebook:

„Cu 6 luni înaintea "anului" capitalei culturale, după 4 ani de scandaluri aproape neîntrerupte, situația în Timișoara se compromite total. Nimic nu a funcționat cum ar fi trebuit în contextul acestui important proiect. Nicio investiție finalizata din cele asumate, echipe paralele și centre de putere concurente, bani atrași din surse externe aproape zero, credibilitate inexistentă, comunitatea spectator la un circ nemeritat. Cum adică Primăria TM, adică principalul finanțator să iasă din asociația care implementează proiectul? Pai care va mai fi rolul Asociației? Nu mai spun că juridic complicația este imensă, deoarece în ochii CE, Asociația în principal și abia apoi Primăria TM este partenerul de dialog...”

Probabil este puțin frustrant să vezi că cei care ți-au suflat titlul de sub nas se îneacă la mal. Clujul era cu sigurnață mult mai bine pregătit pentru acest proiect, dar totuși a pierdut. Principalul vinovat este primarul Emil Boc, dincolo de teoriile potrivit cărora Clujul a fost furat la voturi. Boc este a vinovat pentru că pe de o parte proiectul și edilul verbal promovau conceptul de multiculturalitate, dar în realitate Boc refuza cererea unui ONG maghiar de a pune denumirea orașului în maghiară la intrarea în oraș 

Un alt punct în minus care a contat mult a fost, potrivit raportului comisiei din partea UE, faptul că Clujul nu a putut argumenta concret cum vor fi rezolvate problemele de segregare socială. Iar aici discutăm de comunitatea de romi de la Pata Rât. Toate Eiropa știe că la Cluj-Napoca, romii au fost relocați de Primărie și obligați să ocuiască în locuințele de lângă groapa de gunoi a orașuliui. Nici atunci și nici acum, Boc nu a găsit soluții pentru cea mai rușinoasă problemă a Clujului. 

Sunt două chestiuni care la prima vedere par minore, dar care în ochii Uniunii Europene au contat foarte mult, cam cât un titlul de Capitală Culturală. 

 

 

Adauga comentariu