Ca si telina, pastarnacul (Pastinaca sativa) face parte din familia Umvelliferae. Exista o specie alimentara cultivata, dar si una salbatica, necomestibila. Radacinile au un gust dulceag si miros caracteristic, fiind intrebuintate ca legume in supe, ciorbe, salate si mancaruri de legume. In Italia pastanacul se mai numeste si “morcovul alb”. Frunzele tinere si varfurile tulpinilor fragede se pot folosi in supele de verdeturi drept condiment.
Radacinile contin zaharuri, proteine, grasimi si o mare cantitate de vitamina B. Pastarnacul contine mult potasiu, siliciu, fosfor si clor. Este foarte nutritiv, antitoxic, antireumatismal, diuretic, bun in starile febrile si antigutos. Se foloseste si pentru combaterea calculilor renali si biliari.
Dietoterapii
Pentru proprietati diuretice maxime, se va consuma supa de pastarnac, ceapa si praz. Aceasta supa ajuta si persoanele care vor sa slabeasca.
Consumul de pastarnac ajuta in metabolismul oxigenului, functionarea normala a tiroidei, secretia normala de adrenalina. Se vor consuma 30-60 ml/zi suc in combinatie cu suc de morcov, altfel se produc tulburari ale sistemului nervos. Sucul din radacini si frunze, fiind bogate in siliciu si fosfor, corecteaza fragilitatea unghiilor. Continutul de fosfor si clor are efect asupra plamanilor. Prin potasiu, ajuta in tulburari psihice. Pastarnacul este o hrana excelenta pentru creier.
Combate lipsa libidoului; 250 ml suc combinat cu suc de morcov si spanac ajuta la eliminarea impotentei, regleaza ciclul menstrual.
In uz extern, se poate face o pasta din paine neagra proaspata, frecata cu suc de praz care grabeste colectarea si eliminarea puroiului, ajutand astfel in caz de furuncul.
Radacinoasele in alimentatie
In orice sezon ne putem bucura de radacinoasele gradinii de zarzavat: morcovi, telina, sfecla rosie, patrunjel, pastarnac, ridichi. Radacinoasele ne intaresc imunitatea, au proprietati remineralizante si tonice deosebite. Aceste proprietati sunt date de continutul ridicat de vitamine (C, B1, B2, E), minerale (calciu, fosfor, potasiu, fier), caroten. Lipsa poftei de mancare poate fi semnalul unei carente de vitamina A si atunci o salata de morcovi, telina sau sfecla rosie este ceea ce avem nevoi pentru a ne recapata apetitul.
Radacinoasele sunt printre putinele surse alimentare de terpene si lignine – substante care previn cariile dentare, bolile cardiovasculare, care scad colesterolul si inhiba dezvoltarea celulelor canceroase. De asemena, radacinoasele sunt bogate in glucide lente (amidon, fibre alimentare solubile si insolubile). Glucidele lente au avantajul ca elibereaza treptat glucoza sau energia.
In acest fel salatele in care adaugam telina, morcovi sau ridichi previn socurile insulinice, cresterea sau scaderea brusca a glicemiei. Zaharurile din radacinoase se caramelizeaza la temperature ridicate, de aceea cel mai bine este sa consumam aceste legume crude sau preparate in vapori de apa. Salatele asezonate cu otet de mere si ulei de masline au efect de stimulare a circulatiei sangvine si de prevenire a trobozelor.
Din cauza fibrelor alimentare, radacinoasele sunt mai tari decat alte legume. Insa tocmai in cantitatea mare de fibre sta atuul radacinoaselor. Datorita fibrelor, morcovii, sfecla rosie, telina, ridichile negre intervin in asimilarea grasimilor si scad colesterolul in sange. Tot fibrele alimentare sunt cele care absorb si elimina toxinele, substantele cancerigene din organism.
Dar, atentie la nitrati! Unele radacinoase au tendinta naturala de a acumula nitratii din sol. Pe termen lung, nitratii pot determina aparitia cancerului, iar pe termen scurt aparitia cianozei. De aceea, trebuie sa ne asiguram ca legumele pe care le punem pe masa provin dintr-o agricultura ecologica, bine controlata.
.ro