In vizor

Pasajul rutier peste calea ferată de pe Tăietura Turcului, dacă nu va fi realizat de CFR, ar putea redeveni o promisiune electorală

Trecerea peste calea ferată din zona Tăietura Turcului contribuie substanțial la blocarea traficului într-o zonă ce colectează, ca o pâlnie, mii de mașini care circulă dinspre Baciu, Iris, Gară, Centru și Grigorescu.

Strada în pantă Tăietura Turcului, care leagă strada Donath din cartierul Grigorescu și strada Tudor Vladimirescu din Dâmbul Rotund, este traversată de o cale ferată cu barieră, în spatele căreia autoturismele formează cozi ce mai apoi se scurg lent spre Grigorescu și Dâmbul Rotund, înclinația mare a acestei străzi și cele două benzi înguste (una pe sens) contribuind din plin la formarea de ambuteiaje.

Un pasaj peste calea ferată ar fi prevenit blocajele inerente trecerii cu barieră și, coroborat cu lărgirea străzii, ar fi reprezentat o soluție eficientă de fluidizare a traficului în zonă. Însă, la fel ca în restul orașului, înainte de a fi implementate soluții pentru deblocarea traficului rutier, au fost ridicate pe stradă blocuri-turn, care au agravat problemele existente. În anii în care municipalitatea promitea pasaj peste calea ferată, dezvoltatorii tăceau și făceau. Blocuri.

Emil Boc a promis construirea pasajului și în calitate de premier, în anul de grație 2008. De făcut, Primăria a făcut ce se pricepe cel mai bine: un studiu de fezabilitate, de 500 000 de lei, pe care l-a cedat acum CFR-ului, care a preluat povara construirii pasajului în cadrul unui proiect mai amplu, de modernizare a liniei feroviare Cluj-Oradea, care mai include încă 9 pasaje, 34 de poduri, 4 tuneluri și 22 de stații.

În timp ce Emil Boc a pasat un proiect vital pentru traficul din Cluj către CFR, Ilie Bolojan, primarul din Oradea, pare a fi mult mai conștient de faptul că, pentru proiectul de electrificare a căii ferate care leagă Cluj-Napoca de Oradea, finalizarea e una incertă sau îndepărtată:

„Cu toate că sunt 450 milioane de euro la dispoziţie, nici azi nu avem studiul de fezabilitate aprobat, deşi au trecut patru ani (de la deschiderea liniei de finanţare europeană – n.r.) şi mai avem trei ani la dispoziţie. Dacă banii nu vor fi consumaţi, sau vor fi mutaţi pe altă axă, sau vor fi pierduţi”, a declarat Ilie Bolojan.

Încrezător în decizia sa, Emil Boc nu a exclus totuși posibilitatea ca acest proiect să nu fie executat, până la urmă, de către CFR, edilul afirmând că Primăria va prelua realizarea proiectului în eventualitatea în care Căile Ferate Române nu ne vor rezolva problema pasajului de pe Tăietura Turcului.

Primăria a pasat deocamdată pisica, cu tot cu studiu de fezabilitate, în curtea CFR-ului. Așteptăm să vedem dacă, în cei 3 ani pe care CFR-ul îi are la dispoziție pentru a nu pierde banii europeni din cadrul proiectului amplu de modernizare a căii ferate Cluj-Oradea, va face și pasajul nostru. Dacă acesta nu va fi construit, vom readuce pisica în curtea municipalității, unde o vom mai trage de coadă încă vreo câțiva ani, în timp ce șoferii vor sta, bară la bară, la barieră, cu lungi cozi de mașini în spate.

Conform clubferoviar.ro, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunțat că în acest an va începe modernizarea liniei Cluj-Oradea-Episcopia Bihor.

Proiectul presupune și modernizarea Gării Cluj-Napoca. Peroanele, care vor avea lungimea de 400 m și lățimea de 6,55 m, vor fi prevăzute cu câte o rampă de acces pentru persoanele cu handicap locomotor sau pentru pasagerii cu cărucioare sau trollere voluminoase.

Iluminatul peroanelor se va realiza cu corpuri echipate cu leduri cu o putere de aproximativ 100 W, amplasate pe stâlpi metalici cu înălțimea de șase metri.

Cât privește liniile, șapte vor fi desfinţate, iar nouă reabilitate. Viteza maximă de circulație prin stație este de 30 km/h.

Proiectul CFR prevede și construcția pasajului rutier Tăietura Turcului din Cluj-Napoca. Pasajul va avea șapte deschideri de 40 de metri și o lungime totală de 282,50 metri. Suprastructura va fi formată dintr-o grindă casetată monolită continuă.

În secțiune transversală, suprastructura va avea o parte carosabilă de 7,8 m, două trotuare de 1,50 m, două lise cu lățimea de 0,30 m, iar lățimea totală va fi de 11,40 m. La marginea părții carosabile au fost prevăzuți parapeți de siguranță tip foarte greu.

La km 0+120, în partea dreaptă în sensul de creștere al kilometrajului, se va realiza breteaua 1 de coborâre, cu trei deschideri de câte 36 m și o lungime totală de 109 m. La km 0+140 din celălalt sens de circulație se va realiza breteaua 2 de coborâre, cu trei deschideri (21,00 m+36,00 m+21,00 m) și o lungime totală de 79,20 m”, precizează clubferoviar.ro.

Trei ani reprezintă un termen foarte ambițios pentru un proiect de modernizare şi de electrificare a liniei de cale ferată Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihor, ce presupune reabilitarea liniei pe o distanţă de 166 km, electrificarea pe 160 km și cale ferată dublă pe 88 km. Putem spera că, dacă acest proiect amplu nu se va împotmoli, vom avea și pasajul de pe Tăietura Turcului. Însă, la cum se realizează în România lucrările publice, mai ales cele de amploare, este posibil să rămânem doar cu speranța și cu un pasaj care va exista doar în promisiunile electorale de peste 3-4 ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *