Organizația Județeană Cluj a Partidului Ecologist Român dorește să își dovedească seriozitatea și să arate că nu intenționează să se implice în viața politică prin gargară ieftină sau prin exerciții de imagine precum unii parlamentari clujeni, care s-au lipit ulterior inițiativei P.E.R. Cluj.
De aceea, ca și în cazul UNTOLD, în cazul OPC, și în numeroase alte cazuri în care P.E.R. Cluj a luat atitudine, făcând solicitări în scris, în temeiul prevederilor legale în vigoare, fiind cei dintâi care au sesizat situația lacului Tarnița și care au formulat cereri pentru remedierea situației, văzând că subiectul a fost denaturat și deviat către problema ambarcațiunilor, P.E.R. Cluj revine, subliniază și scoate pe tapet adevăratele probleme de pe lacul Tarnița:
1. Lipsa foselor septice sau construirea foselor septice fără autorizație, precum și lipsa contractelor încheiate cu societăți specializate, având ca obiect vidanjarea foselor septice și lipsa prestării efective a acestui serviciu
2. Rumegușul rezultat de la gaterele din apropiere, ajuns în apa lacului, unde eliberează tanin
3. Lipsa autorizațiilor pentru pontoanele, cabanele și celelalte construcții de pe malul lacului
4. Lipsa locurilor de depozitare a deșeurilor pentru cei care fac drumeții și neimplicarea autorităților în gestionarea, colectarea, avertizarea și amendarea cetățenilor
acestea fiind adevăratele probleme legate de lacul Tarnița și de apa care alimentează Municipiul Cluj-Napoca.
Apoi, vă aducem la cunoștință următoarele: P.E.R. Cluj a sesizat și a urmărit subiectul, potrivit prevederilor legale, mergând până la capăt în demersul de aflare a adevărului, sesizând mai multe instituții publice care, bineînțeles, din nepăsare și indiferență totală față de viața și sănătatea persoanelor și față de distrugerea naturii, unii dintre ei răspunzând ironic (Comisariatul Județean Cluj – Garda Națională de Mediu), alții nu au răspuns la obiect (domnul Director Sucursala Hidrocentrale Cluj al Hidroelectrica SA, Marius-Florian Cătăniciu), alții răspunzând în termenul legal doar după lungi insistențe și reveniri (domnul Șef al Oficiului de căpitănie Dej, Federiga Viorel) și alții nerăspunzând deloc (domnul Primar al comunei Gilău, Sfârlea Dumitru, domnul Președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, doamna director al Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa, ing. Ioana Diaconescu). În privința instituției cu atribuții de control relativ la poluarea de pe lacul Tarnița (Comisariatul Județean Cluj – Garda Națională de Mediu), arătăm că am solicitat acesteia să efectueze măcar la acest moment controalele ce trebuiau făcute în trecut, reacția fiind mutarea răspunderii asupra Primăriei Gilău, care, la rândul ei, nu a dat curs solicitării noastre privind comunicarea concluziilor măsurilor dispuse. Astfel, ideea centrală a tuturor răspunsurilor este aceea că o altă entitate (de fiecare dată alta) este cea care are atribuții cu privire la problema sesizată: nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase.
Pe de altă parte, P.E.R. Cluj a formulat și o a doua sesizare, către primarii, viceprimarii, Consiliile Locale și secretarii generali ai celor 3 comune pe raza cărora este situat lacul Tarnița: Gilău, Râșca și Mărișel, solicitând comunicarea următoarelor:
1. Numele persoanelor care au calitatea de proprietari, concesionari sau folosesc cu alt titlu terenuri cu ieșire la lacul Tarnița, situate pe raza comunei pe care o reprezentați.
2. Numele beneficiarilor autorizațiilor de construire asupra terenurilor cu ieșire la lacul Tarnița, situate pe raza comunei pe care o reprezentați.
3. Caracteristicile instalațiilor interioare de canalizare ale construcțiilor amplasate pe terenurile cu ieșire la Lacul Tarnița, conform documentaţiei tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea căminelor – radier şi capac.
4. Datele de identificare ale societăților comerciale care prestează servicii de vidanjare pe raza comunei pe care o reprezentați.
5. Datele de identificare ale societăților comerciale care prestează servicii de vidanjare și care au stabilit sediul social pe raza comunei pe care o reprezentați.
6. Ce măsuri ați dispus împotriva celor care au efectuat lucrări de construcții în lipsa sau cu nerespectarea autorizației de construcție emise.
Singurul răspuns l-am primit din partea primarului și secretarului general al comunei Gilău, care au arătat că nu ne pot comunica numele persoanelor care dețin construcțiile care pun în pericol sănătatea publică.
Subliniem faptul că instituțiile statului au îndatorirea să răspundă în termen de 30 zile de la solicitare:
Potrivit prevederilor Legii nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public:
Art. 7
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.
De asemenea, conform Ordonanței nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor
Art. 8
(1) Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
Art. 9
În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o informare şi o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei şi gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.
Amintim și că potrivit prevederilor art. 4 din Ordonanța nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor: Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 2 sunt direct răspunzători de buna organizare şi desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a petiţiilor ce le sunt adresate, precum şi de legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora în termenul legal.
Deoarece toate aceste instituții sunt conduse de către persoane al căror salariu este plătit din banii contribuabililor, le amintim că ele trebuie să își desfășoare activitatea în folosul cetățenilor județului Cluj și să respecte termenele prevăzute de lege.
În aceste sens, pentru a debloca această situație defavoarabilă cetățenilor, care poate cauza grave probleme de sănătate oamenilor, P.E.R. Cluj va acționa în instanță instituțiile și conducătorii instituțiilor care nu au respectat legile, deorece dorim aflarea adevărului, intrarea în legalitate și normalitate, respectarea legilor, sănătatea cetățenilor, protejarea naturii și deblocarea unei situații administrative existente atât la nivelul județului Cluj, cât și la nivelul țării, în care instituțiile statului nu respectă legile în vigoare, context în care nu se poate pretinde cetățenilor României să se comporte altfel.
Partidul Ecologist Român – Organizația Teritorială Cluj dorește trezirea conșiinței atât în cetățenii din județul Cluj, cât și a instituțiilor, aplicarea legii în mod riguros, un tratament nediscriminator din partea autorităților față de cetățeni, transparență, ca autoritățile și instituțiile publice să funcționeze în Lumină și în Adevăr.
De asemenea, Partidul Ecologist Român – Organizația Teritorială Cluj dorește ca Municipiul Cluj-Napoca să fie curat, civilizat, evoluat, oxigenat, aerisit, verde.