Nu este nici macar ora 10, dar in Piata Muzeului s-au adunat deja cativa sarmani. Ii recunosti dupa plasele de rafie goale, tinute strans la subrat. Se plimba pe langa batrana Biserica Franciscana, vantul taios nu ii lasa sa stea in loc. Nu se indeparteaza prea tare, maximum pana la o banca, sa isi odihneasca oasele. Nu vor sa isi piarda randul: azi e marti si se imparte paine dupa slujba.
In fiecare marti, dimineata la 11 si seara la 7, se aduna sarmanii Clujului la Biserica Franciscana pentru cateva paini. Paini aduse de credinciosi si oferite in numele protectorului saracilor, Sfantul Anton, nevoiasilor din oras. De fiecare data, mii de paini sunt sfintite si mai apoi impartite oamenilor, care asteapta rabdatori, afara, langa biserica, la intrarea in manastire.
“Cat e ceasul? E 10?”, ne intreaba o femeie cu parul grizonat, iesit de sub batic. “Mai avem un pic de stat, pana pe la 11. Pentru paine am venit, am o fata handicapata acasa”, se scuza ea, in timp ce se aseaza greoi pe banca.
De vreo patru ani vine negresit in fiecare marti sa isi ia painea: doua, trei, depinde cate se aduna de la oamenii cu suflet mare.
“Imediat, pe la 10, ne punem in rand acolo, la intrare. Am venit mai repede ca sa apuc paine”, spune ea si se uita des spre biserica, unde s-au adunat deja vreo 6 persoane cu pungi in mana.
Ea este printre cei care se afla in evidentele Ordinului Franciscanilor si are portia de paine asigurata. Are un sir de bonuri, din care se rupe o bucata de fiecare data.
In Piata sunt si cativa tiganusi, care ii abordeaza pe cei care intra in biserica pentru slujba. Stiu ca in plase duc paine. Unii se lasa induplecati si le mai dau cate o franzela, care dispare rapid in plasa de rafie de pe umarul copiilor. La ora 10, in biserica a inceput deja slujba. Masa din fata statuii Sfantului Anton este deja plina de paini. Oamenii, cum intra, pun mana in apa sfintita, fac semnul crucii, dupa care se duc direct la masa cu paine, pentru a-si lasa pomana.
Masa e neincapatoare, iar un cos mare de pe jos este si el plin. Multi dintre cei care au adus paine zabovesc numai pret de cateva minute in lacasul de cult, dupa care pleaca.
Painea intr-un circuit
Slujba tine mai bine de o ora, timp in care afara se inmultesc considerabil persoanele care asteapta “painea de marti”.
“Sunt 175 de familii in evidentele noastre, familii ale caror situatie financiara este extrem de precara, abia reusesc sa supravietuiasca”, ne spune fratele Albert, calugarul franciscan care se ocupa de saraci si de impartirea painii. “Este un circuit: painea este adusa de credinciosi si depusa la Sfantul Anton, un mijlocitor intelept intre credinciosi si Dumnezeu. La inceput, oamenii aduceau cate o paine, acum sunt persoane care aduc 30. Se aduna cateva mii, se sfintesc si dupa aceea se impart. Prima data primesc cei care sunt in evidentele noastre, dupa care primesc si cei care nu au acele bonuri, dar primesc mai putin”, explica omul bisericii.
Este intrerupt de o tiganca gravida, cu “alti 5 copii acasa”, care cerseste “alimente”. Nu este prea incantata cand aude ca se da numai paine.
“Ceea ce este frumos este faptul ca oamenilor le pasa. Nu numai catolicii aduc, ci si oameni cu alte religii. Avem biserici si in alta parte, dar nu e ca si aici, la Cluj. Aici se aduc foarte multe, se aduna mii de paini”, a continuat barbatul.
Intre timp, painea depusa in fata Sfantului Anton este sfintita. “Fie ca aceasta paine sa se inmulteasca precum cele cinci paini in desert. Fie ca cei care mananca din aceste paini sa fie sanatosi trupeste si sufleteste”, se roaga preotul. Sfantul Anton de Padova este supranumit si Sfantul Minunilor si este cunoscut ca indeplineste dorintele celor care se roaga la el. Exista o serie de 9 sau 13 rugaciuni care trebuie spuse cate una in fiecare marti atunci cand se cere ajutorul sfantului in vreo problema. Drept multumire sau pentru induplecarea sfantului se obisnuieste sa se dea paine saracilor.
Dupa ocolul lumii la franzela de marti
Dupa ce lumea a iesit din biserica si sarmanii s-au strans mai aproape de intrarea in Manastirea Franciscana.
Nu au asteptat mai mult de cateva minute si un barbat a iesit la impartit. Prima oara s-au rupt bonurile si s-au adunat plasele goale de la cativa oameni pe care mai apoi le-au primit inapoi pline.
Ioan Mihesan a fost printre primii care a primit paine astazi. E “privilegiat” pentru ca a ramas fara picioare si este tintuit intr-un carucior cu rotile.
“Trei paini am primit. Pe mine ma baga in fata, vede ca sunt cu caruciorul”, spune barbatul.
Este “clientul” painii de marti de la biserica de vreo sase luni. Nu se mai descurca cu pensia de 300 de lei si un copil de 13 ani de crescut.
Ne povesteste ca este invalid din 2000 si ca a facut ocolul lumii in scaunul cu rotile.
“Caruciorul l-am facut eu. E mai comod si mai usor de manevrat. Am facut ocolul lumii cu el, au fost cazuri in care saptamani intregi nu m-am dat jos din el. Dadeam scaunul in spate si asa dormeam. Din 2000 sunt in scaun, din cauza artritei. Am plecat din 2004 si m-am intors in 2011, am fost in 70 de tari pe 5 continente, dar in Australia nu am putut sa ajung”, spune barbatul cu regret. Ne mai impartaseste ca isi construieste un nou carucior cu care va merge din nou in expeditie si ne invita sa ii citim blogul.
Intre timp, Piata se goleste, doar cativa dintre sarmanii cu plasele de rafie in care au indesat painile mai stau marturie pentru pomana facuta. Diseara se repeta din nou povestea. Dupa slujba de la ora 18, alti nevoiasi se vor ingramadi dupa alte paini sfintite.