În orașul unde „nimeni nu este uitat, nimeni nu este abandonat”, oamenii trăiesc în cocioabe improvizate pe malul Someșului

În orașul în care primarul afirmă că „nimeni nu este uitat, nimeni nu este abandonat”, o comunitate de 1500 de oameni trăiește la Pata Rât în locuințe improvizate, fără utilități, la propriu în gunoi. Iar oamenii uitați de autoritățile liberale care se preocupă prea puțin de asistența socială nu sunt concentrați numai la Pata Rât, ci și în diverse alte puncte ale orașului, unde își încropesc locuințe din placaje, bârne de lemn, prelate, pături, așa cum ne făceam unii dintre noi corturi, în joacă, în frageda copilărie.

Pe strada Traian, pe malul Someșului, vizavi de Parcul încă nereabilitat Feroviarilor, în semiburicul târgului, oamenii uitați și abandonați își încropesc periodic locuințe, locația fiind una excelentă, aproape de Centru, dar și de apa în care își spală hainele, își aruncă gunoiul, își fac nevoile ș.a.m.d.

În anul 2017, Ziar de Cluj a fotografiat aici un cort improvizat din folii de plastic, din pături, lemne și pietre, în care locuia o familie cu 2 copii minori:

Citiți și:

O familie cu minori, mutată într-un cort improvizat pe malul Someșului, afirmă că a venit la Cluj în scop turistic

Din 2017 până acum, imobiliarele au evoluat la Cluj, cel mai scump oraș din țară, și până și sectorul „corturi și favele” a progresat enorm. În locul unde acum 4 ani era un cort cu covor persan, acum un „dezvoltator imobiliar” uitat și abandonat a ridicat o cocioabă cu ușă la intrare, cu covor roșu, cu tot ce e nevoie, pentru a trăi la Cluj-Napoca, în rând cu lumea, „cea mai bună calitate a vieții”, proclamată de primarul Boc!

Așa cum am văzut-o noi, construcția putea fi observată și de Poliția Locală, cu condiția ca polițiștii Primăriei să patruleze și în alte scopuri decât acela de a ridica mașini. Cu condiția ca Poliția Locală să patruleze și altundeva decât în Centru.

Familiile care locuiesc în asemenea condiții, cu siguranță nu de voie, ci de nevoie, dacă nu ar fi uitate și abandonate, ar beneficia de sprijinul Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, de al DGASPC, dacă pe malul apelor și în cocioabe trăiesc și copii minori.

Însă, în orașul ”smart”, mulți sunt uitați și abandonați, dacă nu au de unde să dea 2000 de euro/mp, să își cumpere un apartament, să fie și pentru ei „fain”.

Săptămâna trecută, Emil Boc își exprima dorința de a duce „calitatea vieții” de la Cluj și în comunele din zona metropolitană.

În ultimii 3 ani, Primăria a reușit să construiască la Cluj-Napoca un singur bloc de locuințe sociale, cu numai 12 apartamente. În 2020, municipalitatea a achiziționat doar 2 locuințe sociale. Între anii 2015-2020, la Cluj s-au realizat zero locuințe sociale. În 2020, la Cluj-Napoca, 221 de persoane au fost declarate eligibile pentru o locuință socială.

Cum locuințe sociale nu sunt pentru toți, cine nu își permite să dea 60 000 de euro pe o garsonieră în Mănăștur sau 250 de euro pe o chirie, își face cort sau cocioabă pe unde poate. Înainte de a exporta „calitatea vieții” din Cluj în comunele învecinate, primarul Boc ar trebui să rezolve problemele din propria ogradă.

Adauga comentariu