Anchete

Orasul promisiunilor nerespectate: Cum ar fi aratat Clujul daca proiectele electorale ar fi fost finalizate

Daca promisiunile din cadrul mandatelor electorale ar fi fost tinute, Clujul ar fi avut acum un Spital Regional de Urgente, un Somes navigabil, Centrul Cultural Transilvania, strazi lipsite de trafic, parkinguri si locuri de joaca decente pentru copii. Dar nu le are. Mai mult, cunoscuta Centura de Diamant n-ar sta sa se surpe din cauza ca s-a turnat un strat de asfalt prea subtire. Toate acestea ar fi trebuit sa fie gata, fara probleme, fara costuri care sa dubleze pretul initial al proiectelor. Dar nu sunt. In schimb, clujenii au trecut printr-un an al santierelor, care continua si in prezent. Pe alocuri lipsesc inca dale din minunatele trotuare care ar fi trebuit sa fie terminate.

Programul electoral al mai marilor Clujului din ultimii ani nu a fost un program in adevaratul sens al cuvantului, ci o reluare de proiecte propuse de altii, un set de promisiuni fara nicio finalitate concreta.

In luna august a anului trecut Centura de Diamant in valoare de 156 de milioane de euro era in proces de reasfaltare in luna august a anului trecut. Cei 24 de kilometri  de sosea de centura Valcele-Apahida, adica 6,5 milioane de euro/km, reprezinta ruta ocolitoare a Clujului care a ajuns sa coste aproape dublu, de la cele 70 de milioane de euro cat era pretul initial. Daca pretul s-a dublat in timp, sa nu mai contabilizam numarul de probleme pe care le-a avut centura. Chiar in vara anului trecut se lucra la sosea din cauza ca stratul de asfalt turnat a fost mai mic decat prevedea caietul de sarcini. In contextul in care proiectele ajung la sume duble fata de pretul initial, evident ca si centura de sud pe care Boc vrea sa o transforme in proiect cu miza guvernamentala, va depasi pretul estimat in prezent de 500 de milioane – 1 miliard de euro.

Somesul si Canalul morii, apele murdare ale orasului

Emil Boc avea pe lista de promisiuni si in urma cu patru ani si in urma cu 12 ani, proiectul Somesului navigabil. Mai mult decat atat, intr-un Cluj al proiectelor finalizate la timp atat Canalul Morii, cat si Somesul ar fi fost ape curate, ar fi aratat si devenit adevarate monumente istorice, dupa cum au fost propuse municipalitatii in anul 2004, in acelasi an in care arhitectul Virgil Pop a prezentat un studiu care privea zonele protejate ale municipiului in noul Plan Urbanistic General ( PUG). Aflat la primul sau mandat, Emil Boc declara atunci ca problemele de proprietate asupra Canalului Morii au fost rezolvate si ca municipalitatea urmeaza sa gaseasca solutii tehnice si finantare pentru amenajarea acestuia. Nu a facut nimic. Nepasarea Primariei a determinat ca apa Canalui Morii sa devina un real focar de infectii. Un studiu elaborat in urma cu 5 ani, asupra calitatii apei din Canalul Morii, arata ca din punctul de vedere al controlului microbiologic, numarul bacteriilor la 100 de ml de apa la intrarea in oras atinge aproape un numar dublu la iesire, ceea ce incadreaza apa Canalului Morii in categoria apelor impure.

Cei care se plimba acum pe malul Somesului ar trebui sa vada alti clujeni cu vaporase si barci navigand sau altii practicand rafting sau alte sporturi nautice. Totul a ramas doar la nivel de promisiuni.

Unde e Spitalul Regional de Urgenta?

La sfarsitul anului trecut Aurelia Cristea a sustinut ca Spitalul Regional de Urgenta Cluj e printre altele una dintre prioritatile locale si regionale si va fi finantat in 2016. Problema e insa ca acest Spital exista (in teorie) de ani buni, inca din 2004 cand proiectul se vehicula in mandatul de presedinte al Consiliului Judetean Marius Nicoara. Dar Spitalul a ratat doua finantari guvernamentale, una in 2004 si una in 2008. In plus in 2011 Boc, pe atunci premier, anunta ca se va semna protocolul cu Ministerul Sanatatii in vederea demararii proiectului. Daca acesta va fi, intr-adevar, construit, va avea 800 de paturi, 37 de sectii medicale si un heliport, conform ziuadecj.

Nici macar proiectele mai mici precum parkingurile promise de primarul Boc nu au fost finalizate. Ba chiar mai mult, cele deja existente, sunt lasate de izbeliste, devenind toalete publice, cu toate ca reprezentantii Primariei sustin ca se face curatenie de doua ori pe saptamana.

Dar Centrul Cultural Transilvania?

Promisiunea realizarii CCT (Centrului Cultural Transilvania) a ramas si ea doar o promisiune, cu toate ca Primaria detine terenul si imobilul de pe Bulevardul 21 Decembrie. Lucrarile la aceasta cladire pentru Filarmonica din Cluj-Napoca, nu au demarat de mai bine de patru ani. Clujul ar fi trebuit sa aiba deja acest centru cu atat mai mult cu cat in planul de investitii pe 2015 o suma importanta de circa 2 milioane de euro a fost rezervata pentru construirea acestuia. Mai mult, sub aceasta cladire, aflata momentan in paragina, Primaria promite si un parking suportat din bugetul local. Nu au CCT-ul inceput macar, dar vor construi parkingul de sub el, asa cum le-au construit pe celelalte promise.

In urma cu patru ani, in programul sau electoral, Emil Boc sustinea ca e vremea eliminari risipelor din administratie, e vremea asfaltarilor durabile a strazilor si a rezolvarii problemei traficului auto. Asfaltarile durabile au devenit, din pacate, santiere durabile, ceea ce a determinat mai multa aglomeratie si mai multe blocaje ale traficului.

Clujul, orasul promisiunilor tinute, ar fi trebuit sa aiba acum un Spital Regional de urgente, CCT, parkinguri finalizate, un Somes curat unde clujenii sa practice sporturi nautice sau plimbari cu vaporasul. Singurele care se plimba pe apele orasului sunt gunoaiele, in parkinguri oamenii strazii isi fac nevoile, si pe langa Centrul Cultural Transilvania oamenii se tem sa treaca din cauza tencuielii care sta sa cada oricand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *