Orasele candidate la titlul de Capitala Culturala Europeana 2021 au inceput anul 2015 cu acuze politice, lansari de lux, traditii si cate o “salba de evenimente”

Desi 2015 este anul depunerii candidaturilor pentru titlul de Capitala Culturala Europeana (CCE) 2021, orasele din Romania care si-au anuntat pana acum aceasta intentie cunosc inca scandaluri cu tenta politica, presarate cu acuze de deturnari de fonduri sau de lipsa de implicare a factorilor responsabili. La Iasi TNL acuza primaria  ca a “tocat intr-un mod total obscur 500.000 euro anul trecut pentru proiect”, se incheie aliante cu Chisinaul si Cernautiul. CJ Timis aloca fonduri pentru proiect  in ultimul moment, iar craiovenii si-au lansat proiectul in decembrie cu o gala controversata la Bruxelles. 

Prima stire despre proiectul de candidatura la titlul de Capitala Culturala Europeana (CCE) 2021 la Iasi se refera propunerea tineretului liberal local de creare a unui “Serviciu al Voluntarilor, a carui menire sa fie aceea de a oferi tinerilor din oras sansa de a contribui la  realizarea strategiei si conceptului absolut necesare pentru a avea sanse serioase la castigarea titlului”, potrivit site-ului ziaruldeiasi.ro. Propunerea este asezonata si cu niste acuze. 

“Primaria Municipiul Iasi a „tocat” intr-un mod total obscur 500.000 euro anul trecut pentru proiectul „Iasi – Capitala Culturala Europeana”, nereusind nici pana acum sa realizeze macar strategia necesara depunerii candidaturii. Mai mult, a desconsiderat total cea mai importanta resursa a orasului nostru: resursa umana. Fundatia „Iasi – Capitala Culturala Europeana”, care, din pacate, s-a dovedit a fi o pravalie de sinecuri pentru apropiatii primarului, trebuie, macar in al 12-lea ceas, sa dea ocazia tinerilor si studentilor care iubesc Iasul sa vina la acest proiect cu energia, inventivitatea, creativitatea lor”, arata Razvan Timofciuc, co-Presedintele Organizatiei Municipale de Tineret a PNL, pentru publicatia citata. 

Acord intre Iasi, Chisinau si Cernauti

Pe de alta parte, managerul Fundatiei Iasi Capitala Culturala Europeana, Dan Dobos a anuntat parafarea unui acord de colaborare intre Iasi, Chisinau si Cernauti, potrivit ziarulevenimentul.ro. Actul se doreste a fi “unul dintre atuurile capitalei Moldovei, ce va fi subliniat in dosarul de candidatura pe care trebuie sa-l depuna pana pe 10 octombrie”.

De asemenea, se doreste o “reinventare culturala” a orasului si ONG-urile au fost chemate sa se alature acestui demers cu propuneri de proiecte. 

“Din pacate, din punct de vedere cultural, Iasul este orasul cel mai conservator din Romania. Or, Europa aşteapta altceva - reinventare si industrii creative. Este nevoie sa ne reinventam cu scopul ultim nu de a avea o viata culturala mai ardenta, ci de a fi mai mandri ca suntem ieseni!“, a declarat Dobos. 

“Renunt de la mine, de la cultura, la aceasta suma”

La Timisoara, asociatia care se ocupa de promovarea candidaturii orasului la titlul de CCE a primit la inceput de an de la Consiliul Judetean Timis alocarea unei sume suplimentare de 100.000 de lei pentru sustinerea activitatii”, dupa cum anunta tion.ro.

Initiativa i-a apartinut lui Adrian Negoita, presedintele Comisiei Judetene de Cultura care a precizat ca  a considerat ca “Eu sunt de acord sa renunt de la mine de la cultura la aceasta suma si sa fie transferata la asociatie, pentru ca ei au nevoie acum de bani suntem pe ultima suta de metri si este necesar pentru desfasurarea activitatilor”. 

Craiova s-a lansat in prezentei “cremei politico-administrativa a Bruxelles-ului”

Lansarea oficiala a candidaturii Craiovei la titlul de CCE a inspirat articole in presa locala cu titluri cum ar fi "Chermesa de la Bruxelles – Craiova Capitală Culturală Europeană – bani publici, interese private" sau "Oltenii o pusera de dineu la Bruxelles". 

“Pe surse, presa a aflat ca evenimentul include un dineu la un club belgian de lux (Cercle Royal Gaulois), cu mancare olteneasca, muzica si o prezentare organizata de Catalin Botezatu”, arata gds.ro.

Mai mult, Asociatia „Craiova Capitala Culturala Europeana 2021“ ar fi refuzat sa transmita presei date despre costurile evenimentului. 

“Fondurile publice din proiectul pentru competitia europeana sunt derulate printr-o asociatie „de drept privat“, care nu considera ca trebuie sa dea socoteala pentru cheltuirea banilor de la bugetul local”, se mai arata aici. 

Dupa cum relateaza romaniatv.net, “seara olteneasca a fost gazduita de Cercle Royal Gaulois Artistique et Littéraire, al carui presedinte onorific este chiar regele Belgiei”. 

“Cred ca a fost o seara minunata, cu foarte multe personalitati de prim rang. Cred ca toata crema politico-administrativa a Bruxelles-ului s-a aflat in aceasta seara aici si cred ca si spectacolul pe care noi l-am oferit a fost minunat. In primul rand au putut sa afle despre Craiova, unii dintre ei au auzit pentru prima oara (...). Ce pot sa remarc este prima oara cand un oras isi prezinta candidatura pentru Capitala Culturala Europeana in Cercle Royal Gaulois, care este cel mai important club din ce inseamna inalta societate din Bruxelles”, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguta Vasilescu pentru sursa citata.  

Proiectul anului la Brasov si Arad

La Brasov, edilul George Scripcaru a anuntat ca “in aceasta perioada suntem in curs de evaluare a proiectelor culturale care au fost depuse pentru finantare de la bugetul local in anul 2015” si ca vor fi alese cele care au potential pe termen lung. Potribit bzb.ro. primaria a alocat anul trecut, 350.000 de lei pentru finantarea a 12 proiecte culturale propuse de ONG-uri sau institutii de cultura, altele decat cele din subordinea municipalitatii. 
La Arad, candidatura la titlul de CCE este anuntata la inceput de an ca “Proiectul anului 2015. 

“Capitala Europeana a Culturii nu inseamna o salba de evenimente, spectacole, expozitii, lecturi publice. Acestea sunt doar ornamente pe o constructie solida care are in vedere elemente de infrastructura culturala si de regandire a fluxurilor de comunicare intre straturile societatii aradene, pentru o mai buna functionare a orasului in vederea conturarii unui Arad mai prietenos („user friendly”, cum i-ar spune englezii) si mai atractiv”, arata vestic.ro

 In ceea ce priveste candidatura orasului Alba Iulia, cea mai recenta stire este ca Asociatia Pakiv Romania va continua proiectul Alba Iulia CCE dupa ce initiatorul proiectului si-a anuntat retragerea. 

Asociatia Pakiv Romania va continua sa sustina proiectul Alba Iulia Capitala Culturala Europeana 2020.

„Am citit ca initiatorul proiectului Capitala Culturala Europena, Florin Roman, renunta la acest proiect. Pentru noi Alba Iulia este capitala spirituala a Romaniei, parte integranta a Uniunii Europene, iar principiile Europei unite sunt prezente aici, in inima tarii noastre. Noi credem ca locuitorii municipiului merita sa fie cetateni europeni care locuiesc intr-o devarata capitala culturala – Capitala Culturala Europeana. Asociatia Pakiv Romania isi asuma responsabilitatea de a continua eforturile de a transforma Alba Iulia in Capitala Culturala Europeana.”, a declarat Gruia Ioan Bumbu, in 11 iunie 2014, citat de proalba.ro. 

Anul Traditiilor la Sfantu Gheorghe
 
La Sfantu Gheorghe municipalitatea a declarat 2015 “Anul traditiilor”, ca forma de promovare a datinilor si traditiilor zonei, mai exact pe evenimente axate pe cultura populara, traditiile gastronomice si patrimoniul construit.

“Pe langa pastrarea si promovarea datinilor va fi in centrul atentiei si importanta traditiilor pentru omul contemporan sau ce inseamna traditia in diferitele arii culturale si pentru diferitele generatii si cum poate fi tradusa in limbaj contemporan. Continuitatea joaca un rol important in trairea identitatii culturale si nationale, iar trecutul, la fel ca si prezentul, este determinant. Anul traditiilor ofera o sansa foarte buna pentru a evoca trecutul in oglinda prezentului si pentru a realiza o analiza a interactiunii lor, caci aceasta este conditia esentiala a existentei comunitatii durabile’, se arata intr-un comunicat de presa al edililor din localitate.

Anul 2013 a fost ‘Anul sunetului si al cuvantului’ la Sfantu Gheorghe, adica al muzicii si literaturii, anul 2014 a fost ‘Anul jocului’, adica al teatrului, iar 2016 va fi ‘Anul imaginii’.

"Unul din telurile programului este si acela de a aduce arta in strada, sa devina mai accesibila unei largi paturi sociale. Practic ne propunem sa miscam si oamenii care nu participa deloc sau participa foarte rar la evenimente culturale", a declarat pentru Agerpres, Barta Monika, coordonatoarea Biroului de Imagine a Primariei Sfantu Gheorghe. 

Candidatura municipiului Bucuresti la titlul de CCE a fost mediatizata pana acum doar ca strategie propusa de ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti. 

“ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti, intentioneaza sa contracteze servicii de consultanta pentru elaborarea Strategiei culturale a Municipiului Bucuresti pentru perioada 2015 – 2025, cu scopul depunerii candidaturii la titlul de Capitala Culturala Europeana, in anul 2021”, arata  www.onlinegallery.ro.

ARCUB este organizatorul Festivalului International de Teatru de Strada – B-FIT in the Street!, al singurului festival international de jazz din Capitala, Bucharest Jazz Festival, si al festivalului de muzica clasica, Bucharest Music Film Festival. In fiecare an, ARCUB se implica in peste 150 de evenimente culturale, al caror public depaseste 2 milioane de participanti.

Clujul asteapta alegerea unui presedinte la Consiliul Judetean

Asociatia Cluj-Napoca 2021 va avea o Adunare Generala in 5 martie, prilej cu care vor fi prezentate proiectele realizate in completarea aplicatiei care cuprinde pasii obligatorii de urmat pentru candidatura la titlul de CCE. 

“Cu ocazia aceasta vom prezenta evolutia de la liniile de program pe care le-am anuntat in septembrie pana in prezent. Evolutie inseamna primele proiecte ca parte a aplicatiei. Am ajuns pana la momentul in care aproape le-am finalizat. Obiectivul nostru in acest an este sa ne finalizam aplicatia, raspunsul la toate intrebarile care sunt acolo. Accentul a fost pus in ultimele trei luni si jumatate pe definirea proiectelor care o vor insoti, cele pe care le vom prezenta public in 5 martie”, a precizat Florin Morosanu, directorul asociatiei. 

Pe langa proiecte, asociatia mai are de definit bugetul pentru intervalul 2017-2022. 

“Asteptam sa se finalizeze alegerile la Consiliul Judetean Cluj ca sa putem sa discutam despre bugetul pe care il vom propune pentru acest interval din partea celor de la administratia locala si administratia judeteana. Peste vara trebuie sa ne stabilim echipa care se va intalni cu juriul si pregatim raspunsuri la toate intrebarile pe care juriul le poate pune”, a precizat acesta. 

Intre actiunile aflate in curs se numara Clujul Merita, un proiect realizat de asociatie in colaborare cu Beard Brothers, prin care “oricine poate sa ne spuna “De ce #clujulmerita” sa fie Capitala Culturala Europeana, sa fie locul ales pentru studiu, munca, distractie si stil de viata”.

Foto: gds.ro, ziarulevenimentul.ro, sfantugheorgheinfo.ro

Adauga comentariu