Opinie despre "meritocrație" în USR Cluj sau cum i s-a furat lui Goțiu "jucăria"

Clujeanul Virgil Smărăndoiu, membru USR Cluj și fost președinte al OSUBB Cluj-Napoca, absolvent al UBB Cluj, specializarea administrație publică, în 2009, a publicat pe profilul său de Facebook o opinie despre "meritocrație" în USR Cluj sau cum i s-a furat lui Gotiu "jucăria".

Redăm integral punctul de vedere al lui Virgil Smărăndoiu:

În anul 2019, în cursul lunii iulie, în urma multor discuții pe care le-am purtat cu oamenii "din bulă", am decis: voiam să mă implic în politică! Unde altundeva decât în partidul altfel- în USR.

Așteptările erau să ajung într-o organizație în care oamenii din jurul meu să fie modele în societate, oameni care să aibă experiență profesională în diverse domenii, oamenii care să aibă un scop comun: acela de a transforma România într-o țară locuibila, dacă nu pentru noi, atunci pentru copiii noștri. Implicarea mea a fost de la bun început în sensul de a contribui, atât cât îmi permite intelectul și timpul pentru generarea schimbării din societate. Nu m-a interesat niciodată nicio funcție publică. Am terminat științe politice și am activat în mai multe organizații non-guvernamentale la diferite niveluri. Acolo s-a putut... Și s-a vrut. Aici... E nițel mai complicat.

Primul șoc a fost acela că filiala în care m-am înscris "spăla pe jos" cu tot ce înseamnă conducerea partidului. Era o singură voce, iar aceea era "mu!e Barna". Spun că a fost un soc, deoarece printre aspectele pe care le-am analizat înainte de a mă implica în politică a fost și acela de a urmări activitatea liderilor de la nivel central al partidului. Cumva am simțit că analiza pe care tocmai am încheiat - o a fost greșită. Am considerat că trebuie să înțeleg mai multe despre partidul în care tocmai intrasem și să îndrept, atât cât îmi stă în putere, derapajele sau deraierile leadership ului.

În acest sens, la două săptămâni de la semnarea adeziunii, a avut loc un vot intern: desemnarea delegaților pentru Congresul USR de la Timișoara. Deși eram abia intrat, am candidat. Am obținut 6 voturi din totalul de 124. Deși votul era unul de tip approval vote, cumva colegii au avut un comportament "bizar" de vot. Nu era vorba despre faptul că eu (un necunoscut pentru toți colegii) am primit doar 6 voturi, însă fostul președinte USR (național și județean), un membru din Biroul Local Cluj-Napoca, trei vicepreședinți din Biroul Județean și doi membri din comisia județeană de arbitraj nu obtinusera mai mult de 12 voturi. În schimb, oameni extrem de slab pregătiți, nu tocmai sociabili și care prezentau dificultăți în a scrie și a vorbi corect primiseră între 40 și 70 de voturi. Ciudat, nu?

Am analizat buletinele de vot. Nu trebuie să fi trecut pe la vreun curs de statistică să fi înțeles ce s-a întâmplat... Ecuația era extrem de simplă. Exista un singur pattern. Aproape jumătate dintre buletinele de vot erau identice. Aceleași nume votate de sus pana jos. Cealaltă jumătate semăna izbitor de mult cu acest pattern, însă aveau în plus, sau în minus, câte 2-3 nume. Aici (din eroare cel mai probabil) au fost scăpate cel puțin 4 voturi pentru mine... Din totalul de 6.

Am început să discut cu cei care obțineau cel mai mic număr de voturi, să înțeleg mai bine ce se întâmplă. Uluitor era faptul că toți erau vizibili în interiorul partidului, alții vizibili și apreciați și în afara lui, însă la vot erau, de fiecare dată ultimii. Surpriza de proporții a fost să văd că Elek Levente era sunat de presă pentru a prezenta câte un punct de vedere, însă la votul intern nu depășea 30 de voturi din totalul celor peste 120.

Șusta era explicată detaliat, chiar la începutul ședinței de fix Christian Schuster . Acesta spune, înainte de fiecare approval vot: "puteți vota oricâte persoane de pe listă. Dacă votați 0 sau pe toată lumea, atunci votul vostru este pierdut, însă dacă doriți să acordați un vot strategic, votați pe toată lumea pe care o considerați în regulă și nu îi votați fix pe aceia pe care nu îi vreți". Aparent în regulă discursul, numai că, la al doilea vot intern la care am luat parte (unde am obținut în jur de 25 de voturi), am observat faptul că, deși aveam 25 de voturi, ultimul candidat avea 18. Patternul era tot acolo. 70 de buletine aproximativ identice, iar restul cuprindeau aproape pe toată lumea (printre care eram și eu). Deci, gruparea gotista își vota proprii oameni, iar ordinea lor era stabilită de "obiectivii" din partid.

Am spus lucrurile de mai sus mai multor membri. Toți au înțeles despre ce era vorba. Urma o nouă rundă de alegeri interne unde singurul candidat dintre cei cu care am vorbit era Traian Daniel Mihai. Am ajuns atunci la un consens--vreo 30 de membri- să îl susținem cât mai mult pe el, pentru a vedea în ce manieră se pot schimba lucrurile. Am reușit. Cu ajutorul "obiectivilor" din partid acesta a adunat 63 de voturi, clasându-se pe a doua poziție drept candidat la alegerile locale.

Ce a urmat a fost halucinant. Cei mai slabi dintre membri grupării gotiste au urlat ca istericii că le-am furat jucăria. Că e inadmisibil ce am făcut, ca nu e ok, că suntem răi.

Pe de altă parte, ne-am trezit asaltați de oameni care erau în partid (unii chiar în afară deja) care ne felicitau pentru izbândă și pentru faptul ca am reușit să blocam autobuzul de vot al lui Gotiu. Unii îl numeau autobuz, alții tren, alții le spuneau oi, alții marea famiglie. Am cunoscut oameni minunați dați la o parte de angrenajul de vot al lui Gotiu, oameni care se implicau în activitățile partidului, oameni care au intrat în partid din apreciere pentru Barna, oameni care l-au cunoscut pe Ghinea cât acesta s-a ocupat de fonduri europene și intraseră pentru a dezvolta satele din județul Cluj, oameni care îl susțineau pe Vlad Botos la europarlamentare sau oameni idealiști care nu au avut niciodată șanse la nimic în partid din pricina acestui autobuz de voturi. Unul dintre aceștia este Daniel Kloyberkatsky. Un băiat cu bun simț, diplomat, inteligent, școlit, dar care a pus botul la poveștile frumoase vândute de talibanii lui Gotiu. N-a avut practic nicio șansă la alegerile interne pentru consiliul local, deși îi bagă oricând în buzunar pe toți cei care erau în fața lui pe listă. La cât de idealist îl știu, probabil nici acum nu realizează cât de "jucat" a fost de talibanii ăia...

Lucrurile astea le-am explicat și colegilor din Plus Cluj. Evident, aceștia sunt cât se poate de idealiști. Nu au ținut cont de ele. Rezultatele de la vot au fost date de numărul mai mare de useristi care l-au penalizat pe Gotiu pentru comportamentul grobian intern și pe Ungureanu pentru dreptul de veto pe care și l-a atribuit cu două săptămâni înainte de alegerile locale. Radu Molnar a fost susținut de USR la alegerile locale. Nu e rupt din soare, dar a coordonat intern, la nivel județean, mai toate campaniile. E vizibil în USR, dar cam atât. Îi înțeleg pe cei din Plus care nu au votat cu el.

În concluzie, după ce am citit ce zice Gotiu, mai nou, "m-am împrăștiat" de râs! Ceva conspirație a "ocultei mondiale" , Barna, Cioloș, industria prelucrării lemnului, hidtocentralistii și mestecatorii de guma în public au pus la cale "abdicarea" acestuia de pe locul pseudo-eligibil de senator... . Extrem de fals!

Adevărul e că : preluarea (pe persoană fizică) a negocierilor cu PLUS Cluj pentru desemnarea candidaților de la alegerile locale pentru acordarea unui raport de 3 la 1 în favoarea candidaților USR CLUJ (indiferent de cine sunt aceștia) și ruperea protocoalelor deja semnate au lăsat niște răni adânci între Gotiu și Plus Cluj, dar lovitura de gratie a venit exact de la oamenii pe care acesta i-a desconsiderat în filiala USR CLUJ. A fost bătut fix cu propriile arme, la el acasă, de "oamenii lui". Sper să înțeleagă ceva din asta, să învețe și să meargă mai departe. Viața continuă și în afara parlamentului...

Adauga comentariu