În Olanda poliția locală a fost desființată din 1994. Numai în România politicul local simte nevoia unui braț semi-înarmat aflat la dispoziția sa. Să poată să-și hărțuiască adversarii pe bani publici

De pe site-ul www.politisti.ro, am aflat că Olanda a renunţat încă din 1994 la serviciile de poliţie locale. Din 1994! Pe vremea aceea nici “bonțidenii” noștri locali nu existau, nu cu aroganța și tupeul pe care li-l conferă atitudinea de miliția a fostului coleg de pension al lui Emil Boc, pensionarul de lux Marcel Bonțidean. Se numeau gardieni publici și nu aveau mașini de zeci de mii de euro sub cur și nici uniforme care să imite, ilegal, uniforma adevăraților polițiști. Partea proastă este că cei care au înlocuit gardienii panseluțelor cu polițiști locali au fost la instructaj ideologic în Statele Unite pe filera pocăiților, prin urmare au rămas cu ideea de “Uakăr polițist texan”. În acest corp de “poliție locală” sunt angajați inși fără școală în marea lor majoritate – nu avem toate datele, că e silentio stampa să știm care este calitatea educațională a celor pe care-i plătim cu minim 4000 de lei pe lună ad labam.

Vă propun să aruncăm o privire peste modul în care a evoluat instituţia poliţiei în Olanda, întrucât am observat în repetate rânduri faptul că foştii gardieni publici, atunci când nu au argumente în discuţiile privind necesitatea şi utilitatea existenţei aşa-zisei poliţii locale, invocă faptul că înfiinţarea acesteia s-ar fi făcut pe considerentul că în toate statele europene ar exista o astfel de structură. Aşa că atunci când mai auziţi vreun gardian public sau pe oricine altcineva cum povesteşte despre faptul că în toate ţările civilizate europene există poliţii locale/autonome ce sunt conduse de primari sau politicieni locali, să ştiţi că staţi de vorbă cu un hanarnist ce bate câmpii grav.

În fapt vorbim despre brațul semi-înarmat al primarilor, un corp substanțial de și de nejustificat de bine plătiți de târâie brâu care sunt la dispoziția politicului local. Niște indivizi care-și fac datoria față de cei care îi pune în pită (Boculeț și Marceluș, în cazul Cluj-Napoca), nu al cetățeanului. Dar să vedem ce spun experții:

Evoluţia şi reforma Poliţiei Olandeze

Între anii 1945 şi 1993 olandezii au avut două poliţii, un locală, la nivelul municipiilor (municipal police - Gemeentepolitie) şi una naţională (Rijkspolitie). Exact cum se întâmplă azi în România.

În anul 1994, întregul sistem de aplicare a legii a fost reorganizat în 25 structuri regionale (Regiokorpsen) şi o structură centrală (KLPD). Practic Olanda a renuţat la conceptul de „poliţie locală”, aşa cum este la noi astăzi, încă din anul 1994. Noile structuri de poliţie regionale erau conduse de un consiliu la nivelul regiunii respective. Exact ce doresc politicienii români să facă prin regionalizarea mult lăudată, în Olanda s-a întâmplat încă din anul 1994.

Numai că în privinţa poliţiei, această regionalizare nu a fost suficientă, olandezii şi-au dat seama că în acest domeniu regionalizarea are limitele ei şi nu e deloc eficientă, drept urmare în ianuarie 2013 poliţia din Olanda a fost reorganizată într-o singură structură, astfel că noua Politie din Olanda este în prezent o singură instituţie (Korps Nationale Politie), formată din 10 unităţi regionale şi o unitate la nivel central.

IMPORTANT:

Să nu credeţi că „localii” primărilor au fost transformaţi în poliţişti peste noapte, cum s-a întâmplat în România şi cum ar fi tentaţi unii să creadă.

Nu, în Olanda primarii au şi ei un aparat de control şi reglementare, cu atribuţii asemănătoare localilor de la noi, atribuţii privind disciplina în construcţii, sănătatea publică şi alte asemenea atribuţii specifice primăriilor. Numai că aceştia nu sunt poliţişti, denumirea lor este Handhaving, care în traducere înseamnă ceva „întreţinere” sau „punere în aplicare” (sau dacă vă este mai uşor, în engleză se traduce în „maintenance”).

În concluzie „poliţia locală” de la noi, în Olanda nu este „poliţie”. Acolo nu s-a instituit impostura prin lege şi nu se doreşte ca aceştia să fie confundaţi cu poliţia, ci sunt o structură a primăriei ce au printre atribuţiile specifice şi unele privind parcările, ordinea publică în pieţele turistice, combaterea cerşetoriei, etc

Iar pentru liniştea cârcotaşilor vă asigur că i-am văzut pe viu. În prima fotografie puteţi vedea doi angajaţi ai primăriei pe două scutere în piaţa Palatului Regal din Amstredam. Sunt dotaţi cu staţii de emisie recepţie, cătuşe, baston, dar nu purtau armă de foc. Iar în a doua fotografie puteţi vedea o maşină aparţinând Handhaving, iar în spate o maşină a poliţiei. După cum puteţi observa, au locuri speciale pentru staţionare, iar maşina angajaţilor primăriei nu are rampă de girofaruri şi inscripţionarea acesteia diferă de cea a poliţiei.

Iar exemplele în privinţa angajaţilor primăriei pot continua cu Marea Britanie, unde în Londra poartă denumirea de traffic warden şi au ca principală atribuţie sancţionarea parcărilor şi a staţionărilor auto.”

Adauga comentariu