Oboseala si igiena somnului

Somnul reconfortant de dupa o zi de lucru este una din cele mai meritate binefaceri pentru organismul uman. Valoarea somnului consta nu numai in refacerea organismului obosit ci si in reechilibrarea bioritmica circadiana a speciei umane.

 

 

Sa explicam: Oboseala este un proces complex, rezultat al modificarii fiziologice din sistemul nervos, din sange, muschi, glandele cu secretie interna si din alte organe. Ea apare dupa o activitate musculara sau mintala indelungata, grea si incordata. La o asemenea situatie se ajunge de obicei cand volumul muncii nu este repartizat corect, de-a lungul zilei, saptamanii sau lunii, cand lucram cu hei-rup-ul sau “in asalt”, lasand greul spre sfarsitul perioadei.

 

 

Aici gresala este dubla. Cei care lucreaza neplanificat si aglomereaza greul intr-un interval de timp scurt sunt nevoiti sa se lipseasca de perioadele de ragaz si incordeaza peste masura sistemul nervos. In plus, ei nesocotesc existenta unei gradari firesti a capacitatii de munca. Cea mai buna capacitatre de munca este cea de la inceputul zilei de lucru. Pe parcurs, sub influenta oboselii, ea scade. Deci greul unei zile de munca trebuie efectuat la inceputul, nu la sfarsitul ei.

 

 

Cum apare oboseala in cazul unei munci fizice indelungate sau grele? In muschi, ligamente, articulatii exista cele mai mici organe de simt, asa-numitii proprioceptori, care trimit fara incetare catre sistemul nervos central un numar urias de impulsuri provocate de activitatea fizica. Sub influenta acestor impulsuri se produce treptat o scadere a excitabilitatii sistemului nervos central – oboseala. Stim cum se recunoaste inceperea oboselii: molesala, lipsa dorintei de a continua lucrul, pierderea vitezei reflexelor, a preciziei, a coordonarii gesturilor, somnolenta etc.

 

 

Fiziologic, semnele oboselii sunt fenomene ale inhibitiei de aparare a sistemului nervos central. Deci sunt semne naturale de alarma: ele ne indeamna sa ne odihnim si sa ne refacem, caci altfel poate sa inceapa surmenajul. De aceea, pauzele acordate in timpul activitatii productive trebuie respectate cu strictete. In timpul lor se recomanda exercitii de gimnastica speciala, deosebit de folositoare in special persoanelor a caror munca se caracterizeaza prin miscari monotone uniforme, in pozitii statice, mai mult sau mai putin fixe.

 

 

O relaxare musculara prin exercitii fizice, bine executata timp de o jumatate de ora, poate echivala uneori cu 5-6 ore de odihna pasiva. Acest fel de odihna, denumita odihna activa, nu exclude de fel somnul obligatoriu (odihna pasiva) de 7-8 ore pe noapte, cat are nevoie un adult.

 

 

Somnul este considerat pe buna dreptate “salvatorul” organismului, datorita insemnatatii lui uriase in refacerea sistemului nervos central, prin inhibitia protectoare care cuprinde cea mai mare parte a emisferelor cerebrale. In timpul somnului, activitatea multor organe este redusa, muschii se relaxeaza, respiratia devine mai rara, frecventa contractiilor inimii scade, coboara tensiunea arteriala, metabolismul scade  si se modifica in sensul predominarii asimilatiei asupra dezasimilatiei. Cel mai important este ca somnul restabileste capacitatea de lucru a celulelor nervoase si, cand este adanc si fara vise, ne reface complet, facandu-ne sa ne sculam a doua zi odihniti, voiosi si dornici sa ne reluam activitatea cotidiana.

 

 

In a doua jumatate a vietii insa, nu rareori se pune problema insomniilor, fie sub aspectul dificultatilor de a adormi, fie ca nu putem dormi suficient sau nu dormim destul de adanc. Pentru remedierea acestor neajunsuri, specialistii recomanda urmatoarele reguli de igiena care favorizeaza un somn bun:

 

 

Inainte de a ne culca trebuie sa ne odihnim bine! Pentru ca somnul sa survina repede si sa fie mai profund, nu trebuie sa ne culcam prea obositi sau enervati. Inaintea somnului trebuie sa se evite activitatile excitante care pretind incordare sau tensiune nervoasa mare. O plimbare scurta, in aer curat, ne poate calma inainte de somn.

 

 

Sa ne culcam la aceeasi ora si preferabil nu mai tarziu de ora 22-23. Astfel se va forma la timp reflexul care va usura adormirea. Mecanisme reflexe asemanatoare explica de ce se adoarme mai usor in acelasi pat, in aceeasi ambianta, in aceeasi pozitie fata de punctele cardinale si chiar in acelasi tic-tac al ceasornicului.

 

 

Odata culcati, pentru a adormi bine trebuie sa indepartam din minte toate gandurile, framantarile si orice tentative de a retrai conflictele din ziua incheiata.

 

 

Sa nu ne culcam cu stomacul plin iar cina sa nu fie prea abundenta si sa nu contina mancaruri condimentate sau grase. Intre cina si culcare sa treaca 2-3 ore pentru a se depasi faza digestiei din stomac.

 

 

Somnul poate fi ajutat prin aerisirea camerei inainte de culcare si, daca se poate, in timpul somnului. Un asternut nu prea calduros si nici prea moale ne ajuta sa adormim repede si sa dormim profund. Lenjeria de pat trebuie sa nu fie aspra, ci cat mai confortabila si confectionata dintr-o tesatura care sa permita trecerea usoara a aerului si a vaporilor de apa, pentru a nu ne supraincalzi si a nu ne face sa transpiram.

 

 

Lenjeria trebuie sa fie curata. In patul primenit se doarme mult mai bine! O baie, un dus cald sau cel putin o baie de picioare inaintea somnului sunt mai mult decat binevenite.

 

 

Respectarea regulilor de igiena a somnului, chiar daca nu este mai simpla decat inghitirea unui somnifer, ne fereste de obisnuinta urmata de ineficacitatea medicamentului si da rezultate mai bune.

 

 


Adauga comentariu