Gust rau de clor, discomfort si risc de arsuri sunt senzatiile familiare pentru pacientii care au avut parte de tratamente de canal, operatiuni vitale in stomatologia zilelor noastre pentru evitarea extractiilor dentare. Cauza lor este solutia pe baza de hipoclorit de sodiu folosita in mod uzual pentru curatare. O medicinista de la Cluj lucreaza, sub indrumarea unui cercetator de la USAMV, la crearea unei substante din plante care sa inlocuiasca neplacutul “Hipi”.
Andrada Tonea este medic stomatolog rezident si asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) “Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca si doctorand in co-tutela la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca. Este o tanara frumoasa, in varsta de 29 de ani, nascuta in Cluj-Napoca.
“Simti un gust ca si cum ai fi la Bazinul Olimpic. Hipolcoritul de sodiu e inalbitorul de rufe, fostul Hipi, actualul Ace, doar ca intr-o alta concentratie. Problema cu el este ca daca se depaseste capatul radacinii, in timpul procesului de curatare a canalului, in care substanta se injecteaza si se aspira, in acelasi timp, poate sa fie toxic pentru tesuturile din jurul radacinii. Ideea e sa nu se intample asa ceva, si pentru asta ne pregatim si cu alte solutii”, a explicat ea.
Cinci plante “lupta” pentru a intra in solutia miraculoasa, insa nu vor bate clorul
Doctoranda admite ca ca nu se asteapta sa gaseasca ceva atat de puternic incat sa “bata” clorul, dar vrea sa ajunga la o substanta eficienta.
“Ideea mi-a venit cand am vazut ca se fac tot felul de ape de gura din plante pentru afectiuni parodontale. Pana la urma, si boala asta parodontala are ca drept cauza bacteriile, asa ca m-am gandit ca, daca se poate, si exista doctorate si studii in domenii, de ce sa nu incerc?”, a marturisit ea.
Alaturi de Dan Vodnar, cercetator la USAMV, cel care a creat eticheta si ambalajul antimicrobian si biodegradabil, Andrada cerceteaza efectele a cinci plante.
“Intre ele, radacina de brusture, care are proprietati antimicrobiene, s-au mai facut studii pe asta. Am cautat strict solutii pentru tulpinile care se afla in canal si am cautat plante care sa aiba efect strict pe asta. Am consultat in sensul asta un coleg de la Farmacie care mi-a facut niste recomandari specializate. Ar mai fi salvia, de pilda”, a detaliat aceasta.
Solutie antibacteriana din plante, sub forma de gel
Prima data, doctoranda s-a gandit sa caute o solutie de irigare.
“Mi-am dat seama ca e posibil ca irigatiile cu solutii din plante sa nu aiba efectul dorit, asa ca m-am gandit ca ar fi eficienta o substanta sub forma de gel. Ar sta mai mult in canal ca sa isi faca efectul. Fiind din plante, nu va fi atat de nociv pentru tesuturile din jur”, a explicat ea.
Proiectul ar fi doar o parte din lucrarea sa de doctorat.
“Partea asta de tratamente de canal se tot dezvolta, profesorii m-au incurajat sa merg pe aceasta cale. Sefa mea de catedra mi-a zis ca e o idee foarte buna. Studii in domeniu exista. Cred ca in canal s-a incercat tot. Am gasit, de exemplu, produse din detergent de vase cu care s-a incercat asta, probabil fara succes”, a marturisit Andrada.
In prima etapa se iau extractele de plante si se verifica fiecare in parte daca poate avea efectul dorit. Cele care se dovedesc mai puternice urmeaza sa fie combinate in urmatoarea etapa, moment din care se evidentiaza deja un produs nou, propriu cercetatorilor clujeni.
“Eu voi fi specialist in endodontie, specialitatea care se ocupa cu tratamentele de canal. Va fi o varianta a gelurilor si pastelor care se introduc in canal, insa preparata natural. In comert nu exista la aceasta ora ceva din plante. Cred ca va trebui sa obtin avizele necesare, in primul rand pentru studii, pentru ca vreau sa testez produsul pe caini si apoi pe pacienti. Dupa care, probabil, va trebui sa caut o firma care sa comercializeze produsul rezultat”, a incheiat ea.
Vodnar: ne straduim sa gasim o solutie pentru o problema a societatii
La randul sau, cercetatorul Dan Vodnar a subliniat ca un canal al unui dinte atins de boala contine anumite bacterii, acestea fiind, de fapt, cauza durerilor.
“Ele sunt cele care altereaza, pana la urma, dintele. In mod conventional se utilizeaza hipoclorit, 5%, care curata acest canal. Este considerat cel mai puternic, insa poate cauza reactii adverse. Cautam impreuna o modalitate interesanta de a combina plantele, sa vedem care ce efect au impotriva bacteriilor, cum le-ar putea inhiba. Suntem, e adevarat, intr-un stadiu foarte incipient, dar lucrurile incep sa functioneze.Testam extractele pe diferite bacterii, unele cu risc patogen ridicat; insa daca le manipulezi corespunzator nu poti sa patesti nimic rau”, a explicat el.
Deocamdata, cercetarea a ajuns doar la la testarea efectului antimicrobian al extractelor. Daca nu merg acestea, studiul le va lua in vizor pe altele. Va fi luat un model de dinte in laborator, tratat cu concentratii de bacterii similar cu cele din natura si apoi cu combinatiile din plante.
“Daca nu m-ar fi fascinat ideea, nu as fi lucrat, recunosc. Sunt asa de multe alte lucruri pe care as putea sa ma focusez, dar mi s-a parut foarte interesant. Ar fi, din nou, o solutie la o problema care exista in societate. Pana la urma asta e toata ideea cercetarii: autoritatile investesc in tine, dar nu fac asta ca sa ai niste rezultate pe care sa nu le poti utilize. Totul ar trebui sa aiba un impact social. Nu neaparat sa aiba un impact monstrous de mare, dar macar o bucatica dintr-o problema sociala sa o rezolvi. Asta e si gandirea Vestului. In Austria, de pilda, Ministerul Economiei este legat de Ministerul Cercetarii si asta e o idee foarte buna, pentru ca cercetarea poate gasi solutii pentru economie. E o cale sa demonstrezi ca nu ai trait degeaba in aceasta meserie”, a conchis cercetatorul.