Turistii pot fi atrasi nu doar prin obiective idilice, peisaje de vis si povesti frumoase. Catinca Ogrutan, studenta la UBB, face un studiu despre impactul pe care l-ar putea avea la noi asa-numitul “turism negru”, care se refera la vizitarea locatiilor legate de legende sau de istorii tragice, sangeroase, moarte si suferinta.
Proiectul ei testeaza in acest moment “Gradul de atractivitate a turismului negru cu scop educational în Romania în randul tinerilor”. Participantii la sondaj sunt intrebati despre ce inseamna pentru ei acest tip de turism, in se masura cunoasterea ii motiveaza in calatoriile lor, sau in se masura ii atrage caracterul interesant, morbid, sofisticat, deprimant sau util al unor biective de “turism negru”. Intre obiectivele autohtone cu potential sunt mentionate in studiu Memorialul de la Sighet, inchisorile comuniste de la Jilava, Aiud sau Gherla, locuri asociate cu mitul lui Dracula sau cu batalii istorice, cum ar fi Posada, Rovine sau Campia Turzii. Nu lipsesc “edificiile care au necesitat sacrificiu uman – Transfagarasanul, Palatul Parlamentulu sau Canalul Dunare-Marea Neagra, Cimitirul Vesel din Sapanta sau locuri care au legende – Gradina Zmeilor, Detunatele, baba Dochia sau manastirea de la Curtea de Arges.
“Ideea de turism negru a existat inca din cele mai vechi timpuri, exemple concrete fiind vizitarea Via Dolorosa, drumul urmat de Iisus atunci cand a fost cruficat. Un alt exemplu este vizitarea Piramidelor egiptene din Platoul Giza, Egipt. Acest concept a fost insa teoretizat mai recent, neexistand inca o definitie concreta”, explica autoarea studiului, Catinca Ogrutan.
Brasoveanca la origine, ea este studenta la Universitatea “Babes Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, la sectia de Administrarea Afacerilor in Turism, Comert si Servicii. Lucrarea sa realizata lectorului universitar Alexandra Drule.
“Obiectivele din Romania mentionate in studiu au fost alese printr-un studiu general al obiectivelor turistice din Romania. Cele alese s-au bazat pe tipologia elaborata si acceptata de specialistii in domeniu care au teoretizat acest concept. Aici se incadreaza urmatoarele tipuri de obiective: locuri asociate cu razboaie sau batalii, cimitire si morminte, sit-uri legate de Holocaust, locuri in care s-au petrecut atrocitati, inchisori, sit-uri asociate cu istoria sclaviei, locul mortii sau asasinarii unor persoane celebre si dezastre majore. Exemplele sunt nenumarate atat pe plan mondial, cat si la noi”, a adaugat ea.
Catinca a si vizitat obiective asociate turismului negru.
“Exista nenumarate obiective care pot fi incadrate acestui tip de turism fara sa ne dam seama. Europa este considerat continentul etalon pentru acest tip de turism, aici gasindu-se nenumarate morminte, cimitire, inchisori, fortarete cu camere de tortura si altele. Domul Invalizilor din Paris este incadrabil acestui tip de turism, si cimitirul Pere Lachaise din Paris, pana si Cimitirul Vesel din Sapanta este considerat un foarte bun exemplu. Obiectivele vizitate de mine din aceasta categorie sunt Domul Invalizilor. Eu personal vad in aceste obiective un foarte mare potential educativ, de accea am ales sa axez lucrare de dizertatie pe latura educationala”, explica ea.
Nu au lipsit din calatoriile ei nici obiectivele cu potential din tara noastra.
“Am vizitat si obiective din Romania pe care le-as incadra acestui tip de turism. De aceea, pe langa obiectivele identificate de specialistii in domeniu, am ales sa includ aici o categorie identificata de mine (si elaborata in lucrarea mea de licenta), si anume obiectivele asociate cu mituri si legende. De aici a pornit interesul meu pentru acest subiect. Am vizitat Manastirea Curtea de Arges, Detunatele din Judetul Alba, Gradina Zmeilor din Judetul Salaj, Trovantii de pe Dealul Feleacului. Toate aceste locuri au legende deosebite, care merita prezentate si promovate si care sunt legate de suferinta”, spune ea.
In ceea ce priveste Clujul, tanara crede ca primul obiectiv cu potential “macabru” ar fi Bastionul Croitorilor, prin istoria sa, faptul ca nobilii razvratiti in fata turnului l-au tras in teapa pe Baba Novac, in amintirea caruia a fost ridicata in 1975 o statuie.
“S-ar adauga apoi Biserica Calvaria din Manastur, prin istoria evenimentelor zbuciumate care au avut loc aici: a fost pradata de tatari, lovita de fulger, daramata. Aici se afla de asemenea si mormintele calugarilor iezuiti carora le-a apartinut biserica, pe atunci abatie). Biserica Sfantul Mihail se poate de asemenea incadra cu usurinta aici”, este de parere studenta.
Catinca Ogrutan spune ca a ales Clujul din dorinta de a experimenta un oras nou.
“Am avut ocazia sa vizitez Brasovul si imprejurimile si am simtit nevoia sa-mi extind zona de cunoastere cu un oras nou, cunoscut si vestit pentru frumusetile lui. Insa Clujul m-a atras prin deosebita bogatie culturala si prin renumele sectiei de studii economice a UBB-ului, considerand ca acesta ar fi un loc potrivit sa ma formez”, marturiseste ea.
Inca nu a decis daca va ramane in tara dupa absolvire, insa promite ca “orice o sa-mi rezerve viitorul voi face cunoscute frumusetile fara egal ale Romaniei oriunde am sa ajung”.
“Dupa ce voi colecta datele din chestionar, le voi folosi pentru a identifica conceptiile tinerilor din Romania legate de turismul negru. Pe acest studiu vor putea fi apoi elaborate produse turistice specifice acestui tip de turism. Si de ce nu, poate imi voi face o firma pentru a exploata patrimoniul bogat de legende din Romania”, conchide Catinca.