O rețea de polițiști și procurori corupți și răzbunători

Un caz incredibil zguduie Direcția Națională Anticorupție Oradea și Direcția Generală Anticorupție Satu Mare. Un comisar de politie vorbește despre hărțuirile la care a fost supus în ultimii zece ani: sesizări din oficiu, dosare penale, sentințe de condamnare și denunțuri falsificate, toate pentru ca acesta să fie eliminat.

 

 

Totul de la un favor ilegal neonorat

Povestea a început în perioada 2007-2008, când Adrian Bota era la Serviciul de Investigații Economice, unde i s-a cerut să instrumenteze o anchetă împotriva unei persoane. Constatând că nu există suficiente elemente pentru a începe urmărire penală, acesta a refuzat ordinul primit de la ofițerul DGA, Olimpiu Buzilă.

Cei de la Doi și-un sfert au intrat pe firul problemei și înainte ca Buzilă să fie numit adjunct al IPJ Satu Mare, au trimis conducerii o atenționare despre presiunile pe care acesta le făcea la anumiți angajați pentru diferite anchete. Ca urmare a informării de la Doi și-un sfert, Buzilă nu a mai fost numit în funcția de adjunct, iar restul carierei și-a dedicat-o pentru a se răzbuna pe comisarul Adrian Bota.

În paralel, Adrian Bota ancheta o posibilă evaziune fiscală comisă prin comerțul intercomunitar cu mașini. Dat fiind că Bota i-a anchetat doar pe actualii deținători ai firmei respective, a apărut un denunț din partea unui învinuit în acel dosar, cum că Bota a luat mită de la fostul administrator al companiei.

 

Anchetele penale subiective

Denunțul respectiv s-a concretizat într-un rechizitoriu întocmit pe numele lui Csorsz Nicolae, fostul proprietar al Eurosam SRL, pentru trafic de influență, fiind condamnat la închisoare cu suspendare.

Mai mult, Csorsz susține ca a fost pus să scrie ulterior, mai multe denunțuri la adresa lui Bota și a altor persoane din diferite dosare, cu promisiunea că dosarul său va fi rejudecat și va scăpa de sechestrul impus ilegal pe apartamentul fostei sale soții.

Între timp, în 2011, apare un articol de tip pamflet, într-un ziar local din Satu Mare. Pe baza acelui material, Olimpiu Buzilă se autosesizează și construiește un dosar penal împotriva celui pe care voia să se răzbune: Adrian Bota.

Ancheta se concretizează cu trimiterea în judecată a lui Bota, pentru luare de mită.  Acesta era acuzat că de procurorii DNA că în cursul anului 2007 ar fi pretins de la preşedintele de atunci al Consiliului Județean (CJ), Ştefan Szabo, două cabinete medicale, oferindu-i în schimb să-i rezolve dosarele în care acesta era cercetat. La instanța de fond, Curtea de Apel Oradea, Bota a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, iar în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție, pe baza probelor depuse la dosar a decis achitarea acestuia. Astfel s-a încercat și reușit învinuirea lui Bota, într-un alt dosar.

Sentința de la ÎCCJ a fost data în februarie 2015, însă la două luni după, DNA efectuează percheziții la domiciliul acestuia într-un alt dosar.

Acest dosar a pornit de la denunțurile a doi oamenii interlopi din Satu Mare: Costi și Mircea Condor. Cel din urmă a formulat denunțul împotriva polițistului pentru ca să i se înjumătățească o sentință de peste 10 ani de închisoare, dintr-un dosar de tâlhărie.

Denunțurile celor doi au fost obținute prin același ofițer DGA, dornic de răzbunare, Olimpiu Buzilă. Condor Mircea a fost audiat de Buzilă în penitenciarul în care se afla, iar ulterior ofițerul DGA a predat denunțurile false unui procuror de la DNA Oradea, Cristian Ardelean.

(recomandări Buzila în dosarul lui Condor)

Împreună, aceștia au reușit să îl trimită în judecată pe Bota și un alt individ Nagy Vasile, despre care susține procurorul ca ar fi fost complicele polițistului într-o mită primită de la frații Condor.

 

 

Abuzuri de procuror DNA: denunțuri false și declarații falsificate

Comisarul de poliție Adrian Bota și Vasile Nagy au fost trimiși în judecată, în 2015, de procurorul Cristian Ardelean de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA, pentru: luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Principala probe în acuzarea polițistului era denunțul interlopului Mircea Condor, condamnat definitiv la șapte ani și șase luni închisoare pentru tâlhărie, 11 ani și 6 luni pentru constituire de grup infracțional organizat și furt calificat.

Practic, în 2011, frații Condor și-ar fi amintit că în 2007 ar fi dat mită în repetate rânduri polițistului Bota. După PATRU ANI!.

La acesta s-a adăugat și o declarație dată de Vasile Nagy, o altă persoană condamnată în trecut, însă aceasta mărturie a fost falsificată. Procurorul Ardelean a substituit declarația dată de către coinculpatul Vasile Nagy în prezența apărătorului ales, avocatul Alexandru Butuc din Baroul Bihor, cu o declarație pe care a reformulat-o prin adăugire în fals și pe care a semnat-o cu un alt pix, iar semnăturile avocatului Butuc și inculpatului Nagy au fost transpuse grafic, apărând în creion.

Nagy si avocatul Butuc  au arătat că nu s-a făcut nicio declarație acuzatoare la adresa comisarului Bota  cu ocazia audierii sale de către procurorul Ardelean, dar în pagina a doua a declarației de la dosar apare o afirmație acuzatoare la adresa sa, respectiv că un anumit teren intravilan din comuna Viile, Satu Mare, i-ar aparține.

Având in vedere că declarația inculpatului Vasile Nagy din 14 mai 2015 ar fi fost falsificată prin substituire de către procurorul de caz, comisarul Bota a formulat împotriva acestuia plângere penală pentru sustragerea ori distrugerea de probe, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, compromiterea intereselor justiției și inducerea în eroare a organelor judiciare. Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub nr. 10173/2017, în data de 24 noiembrie 2017. Însă nu s-au luat măsuri nici în prezent.

 

 

Fratele denunțătorului dădea pentru parchete diferite, în același timp

O altă gafă comisă de anchetatorii corupți se regăsește pe două declarații date de Condor Costin, fratele denunțătorului Marius.

Aparent, acesta a dat declarații în același timp în două dosare penale diferite. Un dosar era instrumentat de DGA Satu Mare și celălalt de DNA Oradea. Ora și data la care s-au consemnat cele două declarații este aceeași: 12 ianuarie 2015, orele 9-11.

POZE CU DECLARAȚIILE (ANTET PERCHET, DATA ȘI ORA AUDIERILOR)

Probe dispărute de la dosar

Cu toate acestea, Bota și Nagy ( fugit din țară, judecat în lipsă) au fost trimiși în judecată. Ipoteza era simplă: Bota a intervenit în 2008 pentru Condor Mircea la o cerere de revizuire și în schimb ar fi primit mită articole vestimentare bani și un teren, pe care l-ar fi trecut pe numele lui Nagy Vasile. Însă, polițistul nu se întâlnea în acea perioadă cu frații Condor. Mai mult, Bota a reușit să obține o mărturie înregistrată de la fratele lui Marius Condor, în 2011. Fișierul audio arăta cum că Bota nu știa de situația lui Marius decât atunci, și nu în 2007 când procurorul Ardelean susține despre polițist, că ar fi intervenit în dosare, în schimbul unor mite.

Deși există consemnări în încheierea de ședință și o soluție de admitere a acestor probe în instanță, la scurt timp după ce acele înregistrări au fost predate, suporturile CD au dispărut de la dosar, fără nici o explicație.

„Instanța pune în discuție cererea în probațiune, depusă de către inculpatul Bota Adrian, cu privire la care: reține cele două CD-uri depuse de către inculpatul Bota, la data de 13.01.2016, la dosar în probațiune, urmând să fie analizate ca mijloc de încheiere”, se arată în încheierea de ședință din 11 octombrie 2016.

Însă probele depuse de Bota și preluat de judecătoarea dosarului, Laura Micle, au dispărut. Dar magistratul Laura Micle a fost cea care a preluat acest dosar printr-o coincidență aparte și s-a ținut de el cu toată puterea. Spunem asta pentru că, denunțătorul Mircea Condor a avut o cerere de revizuire în 2008, pe care Laura Micle a soluționat-o, la fond, prin achitarea acestuia. Abia în apel, la CA Oradea, sentința dată de Micle a fost desființată. Drept urmare, Bota a cerut recuzarea judecătoarei, dar nu i s-a aprobat cererea.

„Am depus o sesizare la CSM și o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la gravele abateri disciplinate, aspecte care se circumscriu în sfera penală. Laura Micle este lipsită de spiritul obiectivității, fiind tendențioasă și subiectivă. Ea a fost implicată în soluția de achitare nelegală la cererea de revizuire formulată de Condor Mircea, în cursul anului 2008. De altfel, acest aspect a fost scos în evidență de însuși martorul Condor Costin, la termenul din 09.02.2016, când a precizat: ”Doamna președinte, dumă cum bine știți, dumneavoastră ați admis și achitat pe Condor Mircea, în revizuire”.

Mă întreb, în mod justificat, ce s-ar fi întâmplat dacă instanța Curții de Apel Oradea nu ar fi soluționat în mod legal situație prin casarea sentinței și admiterea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare. Laura Micle a pronunțat o soluție nelegală” a explicat Bota, în cererea de recuzare.

Cererea a fost respinsă, iar în octombrie 2017, Laura Micle a dat sentința de fond în dosar:

„Condamnă pe inculpatul BOTA ADRIAN ,pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată .la o pedeapsă de : -4 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 al.1 lit.a) teza a-II-a,b) şi c) C.penal pe o perioadă de 5 ani (…).  Condamnă pe inculpatul NAGY VASILE pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălare de bani la o pedeapsă de: -3 ani închisoare, la care va adăuga sporul aplicat de instanţa Judecătoriei Satu Mare, ca intrat în puterea lucrului judecat ,urmând să execute -4 ani şi 8 luni închisoare” se arată în sentința data de acesta.

 

Istoria pe punctul de a se repeta

Actualul dosar al lui Bota și Nagy se află în pronunțare. Completul de judecători de la Curtea de Apel Oradea urmează să dea o sentința definitivă, cel mai probabil de achitare, dat fiind că terenul din dosar nu a fost dat mită lui Bota. Însă procurorul Ardelean, ÎNCĂ PE FUNCȚIE, mai are un denunț ținut la sertar, formulat de Csorsz Nicolae împotriva lui Bota. Acest denunț a fost în realitate întocmit de procuror, care i-a propus lui Nicolae să accepte să ”facă intervenții pe text”, pentru ca denunțul să fie bun.

„Mi s-a cerut expres să fac denunț împotriva domnului Botă fiind într-o constrângere morală datorită situației, amenințărilor primind asigurări că dosarul meu se v-a redeschide și voi scăpa de sechestru am cedat făcând denunțul, pe care l-am corespondat pe adresele de email expuse și la modul descris de completare a acestuia și pe care ulterior la momentul la care a ajuns la forma finală și dorită de procuror l-am înregistrat, precizez că i-am spus domnului procuror Ardelean că în speță polițistului Botă (…) am corespondat pe email cu procurorul în sensul în care mi se tot completa denunțul cu îndrumări scrise cu roșu, pe care trebuia să le modific în denunț, după care la un moment dat în 12.05.2015 așa cum am precizat am înregistrat denunțul la presiunile domnului procuror Ardelean a lui Condor și a lui Sim (un alt personaj pornit să se răzbune pe Bota, pentru un litigiu pierdut), fiind și sub presiunea situației personale”, ne-a explicat Csorsz Nicolae, printr-un memoriu în care povestește cum în ultimii 10 ani viața sa a fost distrusă de interesele unor ofițeri și procurori răzbunători.

Mai mult, Csorsz susține că Ardelean i-a pregătit întrebările dinainte să fie audiat în dosarul lui Bota, cel ce acum se află în apel.

„Procurorul, mi-a pregătit întrebările în dosar, la care urma să răspund neapărat. Chiar eu i-am solicitat verbal acest lucru fapt ce se aude în înregistrarea discuției cu domnul  procuror :“ bine, sunt la dispoziție când trebuie atunci, dar să îmi pregătească înainte întrebările la care trebuie să răspund”.

Denunțuri modificate de procuror

Nicolae Csorsz a corespondat cu procurorul Ardelean de la DNA Oradea prin intermediul mai multor adrese de mail. Csorsz scria anumite aspecte la comanda lui  Sim, Condor și Ardelean. În cazul în care informațiile nu erau suficiente, procurorul Ardelean intervenea pe denunțurile și declarațiile lui Csorsz, I le trimitea înapoi și îl instruia să le înregistreze oficial prin alte adrese de mail.

„Domnul procuror mi-a spus că știe că sunt nevinovat în dosarul în care am fost condamnat și că are probe în acest sens mi-a spus că există stenogramele în dosarul de casă a DNA dar care mi-a precizat că nu erau depuse la dosarul instanței arătându-mi în acest sens mai multe transcrieri care era importantă în cea ce mă privește și spunând că sunt nevinovat.

 În același timp, mi-a spus că totul costă în ziua de azi și că poate să-mi dea stenograme și să-mi redeschid cauza, dar în acest sens trebuie să îl ajut și eu cu ceva denunțuri.

 Eu fiind de acord după presiunile făcute la adresa mea deoarece a strigat la mine spunând că sunt în termen de încercare și o să am probleme, am cedat și i-am cerut să nu mă mai preseze, și să îmi spună la adresa cui să formulez denunțuri,  am spus că nu știu ce denunțuri trebuie să fac moment la care mi-a spus că la polițistul Bota, la procurorul Iancu Marius și la avocatul Nistor, și mi-a cerut să notez două adrese de email cristiardelean_2005@yahoo.com și cardelean@pna.ro, ulterior mi s-a dat încă o adresă de email hariclea13@yahoo.com, unde să trimit denunțurile pentru corectare și formulare, iar după completare și corectare să le trimit oficial”, susține Csorsz.

 

Iată corespondența dintre cei doi:

 

S-a hotărât să rupă tăcerea

Relațiile apropiate dintre Sim, frații Condor și procurorul Ardelean, apar pe mai multe înregistrări audio făcute de Csorsz Nicolae, după ce acesta și-a dat seama că a fost pus să facă denunțuri fără ca gașca infracțională să se țină de cuvânt și să îl ajute să își redeschidă procesul în care a fost condamnat.

Mai mult, Csorsz, unul dintre denunțătorii lui Bota a acceptat să vină în redacția Ziar de Cluj și ne-a relatat modul în care a fost constrâns și amenințat de frații Condor, procurorul Ardelean și Sim Lorand. Bărbatul ne-a pus la dispoziție înregistrările audio ce conțin discuții între membrii găștii infracționale condusă de Ardelean.

Nicolae Csorsz a dat declarații în calitate de martor, la Curtea de Apel Oradea, în dosarul lui Bota. De data aceasta, Nicolae Csorsz, aflat sub jurământ a vorbit în instanță despre cum a fost pus să facă denunțuri pentru ca să ”i se facă și lui bine”.

Însă Condor și Ardelean nu știau că Nicolae va declara aceste lucruri, crezând că va menține poveștile din deunțuri. Imediat după, a fost sunat de Condor Costin și întrebat despre cum a decurs declarația sa și dacă a vorbit cu procurorul Ardelean. Iată convorbirea dintre cei doi.

(AUDIO discutie Condor vs Csorsz) 19 iunie 2018:

- min 01.25 - Condor: Da nu ai fost si dincolo? Csorsz: Unde? La procuror? Condor: Da, da. Csorsz: Nu m-am dus că a zis domnul procuror că o să iasă interpretări...dacă află Bota.

min 02.53 - Condor: I-am scris mesaj (n.red la procuror) că: ”nu știi daca s-a terminat (audierea)”? Csorsz: La cine, la procuror? Condor: Da. Mi-a scris înapoi că nu știe.

 

Cât despre Bota, întrebat cum vede acești ani în care i s-au deschis dosare penale, a primit diferite sentințe, a fost percheziționat în mai multe rânduri, acesta refuză să vorbească despre banii dați la avocați și drumurile parcurse la nesfârșit pentru a-și dovedi nevinovăția.

„Evident nu poate fi alta caracterizare decât ca fiind o perioadă insuportabil de nedreaptă. Am fost năpăstuit, stigmatizat, aveam un sentiment de înot încontinuu în smoală, fiind sufocat și gâtuit. Din păcate a fost târâtă, în toate acestea, si familia mea, mi-a fost compromisă cariera , părinții puși pe drumuri, bani cheltuiți, nopți nedormite, clipe pierdute. Am trecut efectiv printr-un teatru de operațiuni, front de război încontinuu datorat freneziilor revărsate și îndreptate asupra mea.

Și acum îmi amintesc primele lacrimi, fiind bulversat de imaginea acelei perioade și o altă succesiune de momente apăsătoare. Tatăl meu s-a stins efectiv, s-a topit în picioare datorită suferinței provocată de arestarea mea. Aud și acum vorbele lui: Ce tot au ăștia tată, cu tine, că doar eu știu ce am crescut.

Cuvintele nu sunt singurele purtătoare de mesaje. Uneori gesturile pot transmite mai mult! Iar gestul meu este de a transmite clasei politice că sunt vinovați, că nu au legiferat în sensul schimbării Legii, privind beneficierea de favoruri juridice în situația în care se face un denunț. Altminteri în Romania un pix și o foaie sunt armele noastre ce încep războaie.”, explică Bota.

 

 

Adauga comentariu