In vizor

Noul Cod Penal da liber la injurat politistii

Noul Cod Penal aduce pedepse mai usoare pentru o intreaga serie de infractiuni, printre care si ultrajul asupra unui functionar public, asupra politistilor sau jandarmilor. Acum, amenintarea directa sau doar verbala asupra politistilor care isi indeplinesc misiunile sunt sanctionate cu pedepse reduse la jumatate fata de vechiul Cod Penal. De asemenea, si lovirea unui politist este mai lejer pedepsita. Politistii din Cluj se revolta: La ce folos sa ne mai riscam viata, sa ne implicam tot mai mult in munca politieneasca, de vreme ce infractorii au pedepse foarte mici?

Infractiunea de ultraj este definita la art. 257 din noul Cod:

“Amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime”.

In cazul in care aceste infractiuni sunt facute asupra unui politist sau jandarm, limitele de pedeapsa se majoreaza cu jumatate, cum se intampla si in vechiul Cod Penal. Dar pentru ca acum pedepsele sunt mai mici, si pedepsele majorate pentru ultragierea politistilor scad. Astfel, amenintarea nemijlocita sau prin comunicare directa asupra unui politist se pedepseste acum cu inchisoare de la 4 luni si jumatate la un an si sase luni sau amenda. In vechiul Cod, pedepsele erau intre 9 luni si 3 ani de inchisoare sau amenda.

Lovirea unui politist sau jandarm aflat in timpul misiunii se pedepseste acum cu inchisoare de la 4 luni si jumatate la 3 ani sau cu amenda, iar daca victima are nevoie de peste 90 de zile de spitalizare, pedeapsa este intre 9 luni si 7,5 ani de inchisoare sau amenda. Pana la 1 februarie, pedeapsa era intre 9 luni si 4,5 ani de inchisoare.

Vatamarea corporala a unui politist sau jandarm aflat in misiune se pedepseste, de la 1 februarie, cu inchisoare intre 3 si 10,5 ani, iar daca atacatorul a avut ca scop vatamarea, pedeapsa este si mai mare – de la 4,5 ani la 15 ani de inchisoare. Conform vechiului Cod, pedeapsa era inchisoare intre 9 luni si 9 ani, iar in cazul vatamarii corporale grave de la 4,5 ani la 18 ani de inchisoare.

Noul Cod Penal pedepseste loviturile cauzatoare de moarte asupra unui politist sau jandarm in misiune cu inchisoare de la 9 la 18 ani, iar omorarea unui politist sau jandarm cu inchisoare de la 15 la 30 de ani.

Politistii se revolta

Liderul Sindicatului Agenţilor de Poliţie Cluj, Constantin Mandache, spune ca nu este de acord cu aceste pedepse micsorate, iar colegii sai ii impartasesc parerea:

“La ce folos sa ne mai riscam viata, sa ne implicam tot mai mult in munca politieneasca, de vreme ce infractorii au pedepse foarte mici. Sindicatul National al Agentilor de Politie nu doreste ca un politist sa fie injurat, scuipat, iar acel contravenient sa fie sanctionat cu o sanctiune mica. Se intampla foarte des sa fim injurati in strada, mai ales in serile in care, in multe localuri de noapte din Cluj-Napoca, se consuma foarte mult alcool si se isca scandaluri. Politia, cand ajunge la fata locului, e huiduita, scuipata, i se aduc fel de fel de vorbe”, sustine Mandache.

In timp ce politistii se plang, cetatenii au tot mai putina incredere in organele platite de stat sa ii apere.

Conform unei cercetari sociologice efectuate la cererea MAI de catre Institutul de Politici Publice si CBS-AXA, cetateanul de rand are mai mare incredere in biserica decat in politie.

La intrebarea privind increderea in principalele institutii ale societatii, respondentii in continuare au cea mai mare incredere in Biserica – 81% (fata de 85% in mai 2013), mass-media – 60% (59), armata – 43% (51), politie – 42% (34) si organizatiile non-guvernamentale – 35% (37). In ceea ce tine de ministere si alte autoritati centrale, increderea in Ministerul Afacerilor Interne a crescut la 31% (de la 24% in mai), o alta crestere semnificativa inregistrind Ministerul Educatiei – 37% (de la 30% in mai). 

Nu pedepsele excesive corecteaza comportamente

Dupa 2000 incoace, increderea cetateanului vizavi de institutiile publice se erodeaza, spune sociologul clujean Ioan Hosu. Noile pedepse prevazute in Codul Penal nu afecteaza imaginea Politiei, spune el. 

„Atitudinea cetateanului fata de institutie nu se schimba penalizand excesiv cu puscarie. Problema, in momentul de fata, e increderea in institutii, nu cum e penalizat ultrajul. Politia trebuie sa castige increderea acestuia; omul legii trebuie sa aiba responsabilitati egale fata de cetatean, nu doar cetateanul fata de institutii. El trebuie sa isi castige increderea si respectul cetatenilor„, explica sociologul Ioan Hosu. 

sursa foto: timpolis.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *