Noul Cluj sau Clujul cu suflet

Incitat de ideea lui Liviu Alexa cu „Noul Cluj” m-am gândit cum ar trebui construit acesta, de la ce pornim, care este fundaţia. Neîndoielnic că nu poate fi decât actualul („vechiul” Cluj, dacă doriţi). „Noul Cluj” nu are cum apărea din neant, nu putem „ara” peste Clujul actual şi să construim ceva nemaivăzut. Nu iubesc Clujul de acum după cum nici nu îl urăsc, după cum nici indiferent nu poate să-mi fie. Nu sunt „amantul” oraşului transformat de unii în obiect de cult, aproape fetişizat, nu „iubesc” Clujul necondiţionat. Cred că oraşul are o problemă din cauza prea multor „îndrăgostiţi” de circumstanţă care îl sufocă cu declaraţii stupide de„ iubire” ori de câte ori au ocazii publice, ca să nu mai vorbim de mediul on-line unde „iubitorii de Cluj” sunt de neoprit!

Eu cred că locuitorii Clujul sunt mai degrabă cinici unii cu alţii şi desăvârşiţi în ipocrizie. Am mai scris despre subiect şi n-aş vrea să se creadă că am o fixaţie, o marotă legată oraşul tinereţii, oraşul studenţiei, ”oraşul comoară” cum am auzit că îi zice mai nou. L-am auzit pe ministrul Sănătăţii acum o lună, la ProTV, spunând oarecum revoltat că la Cluj nicio clinică de stat nu are un aparat RMN funcţional şi că acum se fac demersuri pentru a achziţiona unul. Adică prostimea, marea masă, aşteaptă câteva luni pentru a-şi face un RMN gratuit la „privat”, pentru că numai în ritmul ăsta poate deconta Casa de Asigurări  gratuităţile sau, are posibilitatea, contra a 100, 200 sau 300 de euro să-şi plătescă analiza pe loc. Nu suntem un pic cam cinici cu concetăţenii noştri, cu ceva mai puţină dare de mână, în oraşul-citadelă a medicinei transilvane?

Aruncăm cu bani publici pentru a susţine o aşa-zisă sărbătoare europeană a tineretului, dar nu suntem în stare să ne reparăm clădirea care găzduieşte Teatrul Național şi Opera Română. Duminică s-au sărbătorit 95 de ani de operă la Cluj şi cea mai mare problemă ridicată de artiştii mai vechi şi mai noi ai Operei clujene a fost cea a clădirii! Nu s-au găsit bani...în schimb s-au găsit bani europeni pentru a finanţa o mare inutilitate precum tramvaiul. S-au cheltuit zeci de milioane de euro pentru reabilitarea traseelor tramvaiului şi pentru achiziţionarea de tramvaie noi. Vreau să vă amintesc că tramvaiul n-a circulat vreun an şi ceva până în 2012, când a fost re-inaugurat, şi nu s-a semnalat niciun fel de problemă de trafic. Ţin minte un studiu al Băncii Mondiale care recomanda desfiinţarea tramvaiului la Cluj, afirmând că nu se justifică reabilitarea liniilor de tramvai pentru că acestea nu pot fi, mai apoi, diversificate pe orizontală din cauza poziţiei geografice a Clujului, de-a lungul unei văi flancate de dealuri, pe unde n-ai cum să dezvolţi un astfel de sistem de transport! Aţi văzut vreo dezbatere publică serioasă pe această temă, v-a întrebat cineva, a fost subiect în vreo campanie electorală? Vă spun că nu, pentru că poporul s-a bucurat de tramvai, şi-a făcut poze cu tramvaiul mov de parcă urcase în modulul lunar. Nu e cam mult cinism în modul cum se iau decizii majore pentru oraşul nostru iubit?

De vreo 20 (douăzeci) de ani se impune construirea unui spital regional de urgenţă. S-a şi început ceva prin anii 90, iar dacă vă miraţi de ruinele de la Colina, nu, nu sunt de pe vremea lui Ceauşescu, ci de după şi ar fi trebuit să fie spitalul de urgenţă. Nu s-a făcut pentru că, nu-i aşa, n-au fost bani! Inima medicinei transilvane bate în acelaşi sistem pavilionar de pe vremea lui Iuliu Haţieganu, fie-i numele binecuvântat! Deşi depăşit, vetust şi păgubos, şefii de clinici n-au stat degeaba şi fiecare, după cum era mai apropiat de politicienii de la putere, a băgat, în timp, zeci de milioane de euro pentru...modernizarea propriei clinici din sistemul pavilionar. E un joc absurd, fără viziune, pe banii bugetului. Cred că se putea construi şi dota un spital regional cu banii acordaţi, în ultimii 20 de ani, şefilor de clinici pentru modernizare.

Am făcut însă un stadion, clasa „Premium”, ca să poată juca Pandurii Tg. Jiu în Europa League. Acum o aşteptăm pe ASA Tg. Mureş. Asta în timp ce ambele echipe de Liga I ale Clujului sunt în insolvenţă, cu acţionari incerţi şi cu un pas în eşalonul secund. Cam cât de cinici au fost cei care au decis să facă stadion şi sală polivalentă înaintea spitalului regional?

Am ajuns la Cluj să ne mândrim că asfaltăm străzile principale şi punem iluminat cu LED-uri! Celebrul PUG (Planul de Urbanism General) nu este nici acum funcţional şi văd că pe nimeni nu deranjează că trebuia implementat incă din 2007, deci de acum 8 (opt) ani, iar în acest timp o mână de investitori imobiliari au monopolizat centrul Clujului, în detrimentul majorităţii locuitorilor ce vor fi nevoiţi să se calce în picioare pentru a face loc clădirilor lor de bussines clasa A! Lipsa PUG-ului a dat naştere nu numai la abuzuri ci şi la monstruozitaţi urbanistice pe care le puteţi vedea la tot pasul prin „oraşul comoară”. Aş putea bănui că, de fapt, nu s-a vrut adoptarea noului PUG tocmai pentru a lăsa la discreţia politicienilor şi a înalţilor funcţionari, deciziile legate de aşa-zisa politică de urbanism.
Închei aici mica listă de inadecvări cinice între nevoile reale ale comunităţii şi deciziile aberante ale politicienilor. Clujul nu este altfel decât restul oraşelor mari ale ţării în ciuda convingerilor snoabe ale unor privilegiaţi care se manifestă la seminarii, conferinţe ori pe Facebook. Abia neiubindu-l ai putea să începi să-l înţelegi, dincolo de butaforia vârâtă în ochii locuitorilor săi de ONG-urile finanţate din bani publici, cu misiunea de a inventa şi întreţine o falsă efervescenţă civică, artistică şi culturală.

Toate acestea devoalează de fapt un provincialism funciar al Clujului. Noi trăim cu iluzia că suntem „capitala Ardealului”, „inima Transilvaniei” dar în realitate ne concurăm între noi cu „pilele”, „intrările” pe care le avem la ...Bucureşti. Totul, sau tot ceea ce contează la Cluj, se poate rezolva numai la Bucureşti. Acolo se află puterea reală, decizia şi resursele. Îmi vine în minte situaţia caraghioasă legată de finala Cupei României la fotbal; cum s-au mai învârtoşat politicienii clujeni somând federaţia, trimiţând apeluri la Bucureşti că noi avem stadion, echipă în finală etc. Nu ne-a băgat în seamă Federaţia Română de Fotbal, care a decis scurt că finala se va juca în Capitală, atunci cum dracu să influenţăm noi politica conservator-centralistă a guvernelor de la Bucureşti? Nu avem cum, atâta vreme cât toţi politicienii locali stau cu mâna întinsă şi capul plecat în faţa liderilor mediocri de la Bucureşti. Abia re-echilibrarea politico-economică a României, prin descentralizare şi regionalizare, ar putea reda demnitatea provinciei, deci şi a Clujului. Dar acesta este un proiect politic abandonat la Centru şi nesusţinut de nimeni din actuala clasă politică din provincie. Nu poţi să fii şi provincial şi demn în acelaşi timp.

Iată o idee pentru care Liviu Alexa ar putea, asemenea predecesorului său, Sabin Gherman, să facă un partid politic local sau regional. Acum există şi cadrul legal...

 

Comentarii

Nae

21.05.2015 08:31

Sa-si faca partid,  orice.  Au idei si sunt curati inca. Clujul are nevoie de asemena oameni.  Dar nu la emisiunea lui Gadea. 

Alpar Fodor

21.05.2015 19:44

Un articol realist care pune degetul pe cateva "rani" vizibile ale orasului. Concluzia este insa clara: "Abia re-echilibrarea politico-economică a României, prin descentralizare şi regionalizare, ar putea reda demnitatea provinciei, deci şi a Clujului. Dar acesta este un proiect politic abandonat la Centru şi nesusţinut de nimeni din actuala clasă politică din provincie. Nu poţi să fii şi provincial şi demn în acelaşi timp." La Centru proiectul nu este "abandonat" ci obstructionat dupa parerea mea, motivele le cunoastem, cel ce imparte parte-si face, nu? Cu alte cuvinte trebuie sa ne luam soarta in mainile noastre, chiar cu mijloacele existente azi, cu  edili adevarati, devotati orasului si nu cu slugi ai fanariotilor! 

Ionut

28.06.2015 17:21

Stimabile autor, va felicit! Un articol perfect pentru cei cu viziune.

Adauga comentariu