Pe rolul Tribunalului Cluj a fost înregistrată o cauză prin care nouă clujeni au dat în judecată Consiliul Județean Cluj, cerând anularea regulamentului care interzice navigarea cu ambarcațiuni cu motor pe Tarnița și Fântânele (Beliș). Reclamanții susțin că din momentul în care regulamentul a intrat în vigoare ei nu mai au acces la proprietățile pe care le dețin pe marginea lacului.
Lacurile Fântânele și Tarnița au fost declarate căi navigabile interioare prin Hotărârea Guvernului numărul 665/2008 potrivit căreia: „fluviul Dunărea, râurile, canalele și lacurile situate în interiorul teritoriului României pe porțiunile lor navigabile, precum și apele navigabile de frontieră de la malul românesc până la linia de frontieră constituie căi navigabile interioare ale României, denumite în continuare căi navigabile. Căile navigabile, precum și administratorii acestora, din punct de vedere al navigației, sunt stabilite nominal și pe porțiuni prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului. „
Supravegherea și controlul navigației pe aceste două lacuri sunt realizate de Ministerul Transporturilor și infrastructurii prin Autoritatea Navală Română.
Prin Hotărârea Guvernului numărul 741/2020 privind modificarea anexei la HG nr. 665/2008, cele două lacuri au fost eliminate din categoria căilor navigabile interioare, motiv pentru care în temeiul atribuțiilor conferite de dispozițiile articolului 19 alineat 1 din OUG 42/1997, supravegherea și controlul navigației pe aceste două lacuri îi revine Consiliului Județean Cluj.
Astfel, Consiliul Județean Cluj a adoptat în cadrul ședinței ordinare din data de 31 martie 2021, hotărârea Consiliului Județean nr. 25/31.03.2021, prin care s-a dispus aprobarea regulamentelor de navigație pe lacul Tarnița și pe lacul Fântânele. Prin aceste regulamente de navigație a fost interzis accesul pe lac al oricărui mijloc motorizat, hidroglisor sau ambarcațiune care utilizează carburanți/combustibil fosil, cu excepția celor aparținând exclusiv autorităților și instituțiilor publice aflate în exercitarea atribuțiilor legale.
BOTA ELIZA, BOJITA TUDOR-TRAIAN, CILAN ELENA-DORINA, CILAN ROLAND, FERENT ALEXANDRU-BOGDAN, CILAN DANIEL, MEZEI NICOLAE, MUREŞAN IOAN și TREZNAY EUGEN s-au grupat și au decis să dea în judecată Consiliul Județean Cluj, cerând anularea hotărârii mai sus menționate.
Reclamanții locuiesc sau au proprietăți în perimetrul din preajma lacurilor, respectiv în localitatea Beliș, iar accesul până la locuințele proprii se realizează cu ajutorul ambarcațiunilor cu motor pe care le dețin în proprietate, invocând îngrădirea dreptului la libera circulație. Împotriva hotărârii Consiliului Județean au formulat plângere prealabilă, care a fost soluționată nefavorabil, se arată la dosar.
Proprietarii din zonă susțin că Decizia delegației permanente a Consiliului Județean Cluj numărul 147/1994 privind stabilirea listei zonelor naturale protejate din județul Cluj și Decizia delegației permanente a Consiliului Județean Cluj numărul 67/1995 privind aprobarea regulamentului general pentru executarea de construcții și desfășurarea unor activități în zonele naturale protejate de interes județean nu ar fi trebuit să constituie un argument pentru adoptarea hotărârii contestate prin raportare la principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative consacrat sintetic și sugestiv de articolul 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Iată motivele invocate de aceștia:
-Folosirea ambarcațiunilor cu propulsie electrică nu este o alternativă fezabilă având în vedere inexistența unor infrastructuri adecvate;
-Reclamanților le este drastic limitat accesul la imobilele proprietate personală, fiind practic obligati să urmeze calea de acces terestră, singura disponibilă, care este deosebit de dificil de utilizat si presupune parcurgerea a peste 40 de km pe un teren foarte accidentat, dificil de parcurs chiar și cu un autoturism cu garda ridicată;
-Bateriile motoarelor electrice prezintă un risc mult mai mare de poluare a apei, iar în situația autoaprinderii unei astfel de baterii deversarea substanțelor chimice ar prezenta consecințe devastatoare comparativ cu o presupusă deversare a combustibililor fosili;
-Eforturile ocazionate cu achiziționarea ambarcațiunilor cu combustibil fosil rămân lipsite de efect, fiind implicate costuri substanțiale pentru alegerea unei rute alternative;
-Au fost efectuate măsurători în ceea ce privește calitatea apelor în ultimii 30 de ani, iar conform buletinelor ce vizează calitatea apei, aceasta se încadrează în limitele normale;
-Apa potabilă nu este captată direct din lacul Tarnița, ci din toate lacurile și râurile de pe parcursul/inclusiv din Someș și există o stație de epurare unde au loc procese de filtrare, așadar, în măsura în care s-ar considera că este necesară interzicerea bărcilor, ar trebui să existe o interdicție similară în raport de toate lacurile și râurile de pe parcursul/inclusiv din Someș.
O primă sentință în cadrul acestui proces a fost pronunțată în urmă cu câteva zile. Trbunalul Cluj a decis că hotărârea dată de Consiliul Județean Cluj este legală și fondată, motiv pentru care s-a respins acțiunea formulată de proprietarii din zona laculurilor Fântânele și Tarnița. Aceștia mai au o cale de atac la Curtea de Apel Cluj.