Din oras

Normele europene, o bagatela pentru Cluj

In 7 ani de Uniunea Europeana, Clujul a ramas in afara uniunii. Pe model mioritic, normele europene sunt facute ca sa fie respectate. De altii. La ceas de sarbatoare, de Ziua Europei, Ziar de Cluj a contabilizat o serie de norme europene incalcate.

Directivele Uniunii Europene se duc pe apa Somesului Mic. Dupa 7 ani de la aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana (UE), in Cluj sunt o serie de norme care nu se aplica in principalele sectoare: ecologie, alimentatie si sanatate.

Depozitul de deseuri si groapa de gunoi, ingropate

Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE groapa de gunoi de la Pata Rat ar fi trebuit inchisa pana in anul 2007, insa Clujul nu s-a putut conforma normei. Pentru ca nu a respectat termenul in vreo municipalitate, Romaniei i s-a acordat o perioada de tranzitie, care este valabila pana in 16 iulie 2017 pentru deseurile municipale.

Depozitul de deseuri ar fi trebuit sa functioneze la Cluj-Napoca incepand cu 2011. Teoretic. Repetatele taraganari ale administratiei au impins termenul de finalizare al lucrarilor in luna aprilie 2013. Din cauza alunecarilor de teren, a alunecat si deadline-ul promis de Consiliul Judetean Cluj, pentru 31 decembrie 2013. Desi s-au facut plati in valoare de peste 27 de milioane de lei, centrul de deseuri trebuie consolidat, iar deadline-ul pentru terminarea constructiei a alunecat la vale pentru “candva in 2014, grosso modo”, cand va fi reluata licitatia pentru consolidarea versantului. Noul termen de finalizare al centrului de deseuri devine, astfel, decembrie 2014.

Painea cu aditivi neconformi

Painea noastra cea de toate zilele contine aditivi neconformi, potrivit normelor Uniunii Europene. Desi Regulamentul European 1.333 din 2008 a intrat in vigoare acum 5 ani si contine lista de aditivi alimentari care pot sa intre in compozitia painii. Cu toate acestea, painea din Cluj continua sa contina ingrediente care nu apar in lista actualizata a Regulamentul European nr. 1.333/2008 in ceea ce priveste produsele de panificatie. Curios este faptul ca desi clujenii mananca paine neconforma european de peste 5 ani, in 2013 nici Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorului nici Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Cluj nu au dat vreo sanctiune brutarilor. Potrivit actului european, singurul colorant alimentar care poate fi utilizat pentru cornuri si paine este caramelul sau E 150. In fapt, cu un singur drum la magazine, putem vedea ca pe rafturi inca troneaza paine cu aditivi neconformi.

Centrul de transplant, bun doar pe hartie

Normele europene sunt incalcate flagrant in Romania. Desi legislatia Uniunii Europene prevede existenta unui centru de transplant hepatic la un milion de locuitori, in Romania exista un singur astfel de centru, in Bucuresti, care deserveste 22 de milioane de persoane. La Cluj-Napoca desi vin anual, peste 900 de pacienti cu ciroza, la Institul de Gastroenterologie si Hepatologie, nu se poate deschide un astfel de centru de transplant. Pentru ca nu se vrea. Institutul clujean de Gastroenterologie si Hepatologie “Octavian Fodor” realizeaza o serie de operatii in premiera europeana, el inca “nu se califica” pentru a deveni centru regional de transplant hepatic. Conform normelor europene, in tara ar trebui sa existe 4 centre de Transplant Hepatic si 11 centre de Transplant Renal. In realitate, insa, in Romania exista un singur Institut de Transplant Hepatic – Institutul Fundeni si doua centre de Transplant Renal – unul la Cluj si altul la Bucuresti.

Cluj-Napoca e “cheala” la capitolul spatii verzi

Directivele UE o iau pe aratura, la propriu si cand vine vorba despre spatiile verzi din municipiul Cluj-Napoca. Un clujean dispune de 14 metri patrati de spatiu verde, jumatate din cat prevad, ca minim, normele Uniunii Europene. Normele europene prevedeau ca fiecare localitate sa aiba 26 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, pana la finalul lui 2013. Cel mai nou Registru al Spatiilor Verzi intocmit de catre Primaria Cluj-Napoca e vechi din 2011 si contabilizeaza, la acest capitol, cimitirele si padurile din afara municipiului, dar si curtile si gradinile de zarzavaturi ale oamenilor. 

De ce Ziua Europei e in 9 mai?

In 1950, Franta, Germania, Luxemburg, Italia, Belgia si Olanda au fondat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO) odata cu semnarea Tratatului de la Paris. Comunitatea a prevazut impartirea resurselor in intreagul spatiu European, pentru a preintampina un razboi. Ideea CECO a fost propusa de catre ministrul de externe francez, Robert Schuman, in 9 mai. CECO a devenit Comunitatea Economica Europeana, s-a transformat in Comunitatea Europeana, pentru ca, in final, sa poarte numele de Uniunea Europeana, din 1992.

Foto: descopera.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *