Focus

Neregulile de la Protecția Copilului de care se dezice președintele Consiliului Județean Cluj au avut loc chiar sub ochii lui

La aproape o săptămână de la publicarea, în presa locală, a datelor din raportul pe 2016 al Curții de Conturi referitoare la o serie de nereguli și ilegalități la Consiliul Județean Cluj, Alin Tișe, președintele forului județean iese la rampă cu declarații pe Facebook și comunicate de presă. Printre altele, Tișe face referire la neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), cum că el a fost cel care a sesizat instituțiile abilitate. Directorul DGASPC Cluj recunoaște că au fost nereguli la instituție, dar toate au avut loc în timpul mandatelor lui Tișe, iar unele aspecte au intrat în legalitate, chiar sub semnătura președintelui forului județean.  

“În ceea ce privește neregulile și prejudiciile legate de activitatea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, Consiliul Județean Cluj este cel care le-a reclamat și care a sesizat instituțiile abilitate ale statului în vederea recuperării prejudiciului și sancționării celor vinovați”, spune Tișe, într-un comunicat de presă.

Toate celelalte nereguli sunt combătute de președintele Consiliului Județean, doar cele legate de activitatea DGASPC rămân în picioare, știut fiind conflictul deschis dintre Alin Tișe și Daniel Tămaș, directorul DGASPC Cluj. Pe de altă parte, șeful DGASPC Cluj spune că tocmai sub semnătura lui Tișe s-a intrat în legalitate, după ce au fost începute lucrările la un imobil care apare cu probleme în raportul Curții de Conturi.

În raportul Curții de Conturi scrie că în anul 2015 s-a demolat imobilul “garaj, atelier mecanic, tâmplărie” aflat în domeniul public al județului Cluj fără autorizație de demolare, fără acordul Consiliului Județean. În același an, pe terenul pe care se află clădirea demolată s-a edificat o nouă construcție fără documentația tehnică de execuție legal întocmită. Noua construcție nu este recepționată și nu este înscrisă în cartea funciară.

“Clădirea a fost reabilitată în 2015 fiind o clădire insalubră în curtea principala la 10 metri de o casă de tip familial, un real pericol. La inaugurarea casei, în 2015, Mihai Seplecan a văzut acest coteț și m-a rugat să rezolv problema. Spre sfârșitul anului, obținând bani, la rectificare, de la Ministerul Muncii a trebuit să luăm o decizie urgentă cu privire la acest coteț. Am hotărât cu colegii mei să reabilităm, însă după evaluare s-a constatat că e nevoie de fundații și pereți de beton și din acest mod a fost întocmit caietul de sarcini. Astfel am realizat o clădire pentru serviciul administrative, iar lucrarea a fost plătită de contul de reparații. Dilema a fost dacă în 2 luni să facem ceva sau să pierdem banii. Am realizat cu suma de 3 miliarde lei vechi o clădire finisată și dotată în centrul orașului în suprafața de 200 mp, costurile fiind la jumătate din prețul pieței de construcții. Este o contravenție, dar am demarat procedura de intrare în legalitate chiar sub semnătura domnului Păunel printr-o notă de fundamentare din 2017. Deci nu există prejudiciu pentru că fizic clădirea există, dar Curtea de Conturi spune că trebuia plătit din investiții. Însă chiar domnul de la Curtea de Conturi a recunoscut că este un act de curaj să facem această clădire și ea există”, a declarat Daniel Tămaș, pentru Ziar de Cluj.

În raportul Curții de Conturi mai apare și faptul că în perioada 2015-2016, DGASPC Cluj a angajat, a ordonanțat și a plătit cheltuieli din sumele alocate de către Consiliul Județean pentru hrana destinată persoanelor instituționalizate și pentru masa de prânz servită angajaților entității și angajaților unor societăți comerciale. Cheltuielile recuperate prin încasarea valorii meselor servite angajaților entității și angajaților unor societăți comerciale nu s-au făcut venit la bugetul din care au fost suportate astfel fiind prejudiciat bugetul Consiliului Județean cu suma totală de 84.586 lei.

Daniel Tămaș afirmă că acele cheltuieli au fost făcute începând din 2001 și pe mandatul anterior.

“Banii însă au fost plătiți de către angajați în alt cont, dar la noi în direcție. Despre muncitori, în acea perioadă, fundația HHC România ne-a construit și donat 2 case și singura pretenție a fost să-și pună rulota cu muncitorii în curtea direcției și să poată mânca contra cost la amiază o mâncare caldă contra cost”, a mai spus directorul DGASPC Cluj.

În raportul Curții de Conturi mai scrie că în perioada 2013-2016 au fost efectuate plăți de natură salarială în afara cadrului legal în sumă de 882.241 lei ca urmare a nerespectării procedurilor de ocupare a funcțiilor publice și contractuale.

Șeful DGASPC Cluj admite că au fost greșeli și abateri în ceea ce privește angajările, dar toate au fost în timpul mandatului lui Tișe. Aceasta înseamnă că Tișe, teoretic, a știut ce se întâmplă în propria ogradă.

După tăierile de salarii și sistarea angajărilor în 2010 de către Boc, instituția noastră a fost nevoită să recurgă la tot felul de chichițe pentru a rezolva problema personalului în centre. Astfel încât pe mandatul domnului Tișe s-au făcut angajări fără să fie postoperator statul de funcții dar să nu depășească numărul de angajați pe direcție. Menționez, de pe timpul lui Tișe. Iar până în 2014, ca să rezolvăm problema deficitului de personal DGASPC a angajat mai multe persoane. Au fost situații când au fost angajați doi pe un loc în centrele cu multe probleme, dar infirmieri supraveghetori de noapte sau psihologi și nu directori sau șefi. Această practică veche am stopat-o în cursul anului 2014. În acest moment suntem în proces cu acești colegi, iar dacă instanța va stabili că suntem vinovați vom plăti. Prejudiciul stabilit însă de Curte reprezintă totalul salariilor pe care acești colegi (de altfel oameni de nădejde în centre) l-au încasat în acești ani, dar au prestat muncă. Dacă instanța va stabili (puțin probabil) că aceștia trebuie să returneze banii, o să o facem, dar este nedrept. Am recunoscut că a fost o greșeală din partea noastră, dar a fost în formă continua pe toate mandatele. Eu am stopat aceasta practică în 2014, dar nu regret angajarea acestor colegi. Am greșit, dar am evitat producerea de tragedii în centre precum cea de la Jucu din 2011 și am asigurat respectarea standardelor. Îmi asum și binele si răul”, a explicat Daniel Tămaș.

Detali despre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Consiliul Județean în anul 2016 citiți AICI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *