Mutarea romilor de la Pata Rât în locuințe sociale, ineficientă dacă nu vor fi reeducate și autoritățile locale

Prin proiectul Pata-Cluj, susținut din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei (în valoare totală de 4 milioane de euro), 35 de familii de romi, care locuiesc în prezent în barăcile de la Pata Rât, vor fi mutate în locuințe sociale ridicate în Cluj-Napoca, Florești, Apahida și Baciu. Locuințele sunt achiziționate de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, iar familiile care se vor muta în aceste noi locații au fost selectate pe criterii privind veniturile, existența locurilor de muncă, înscrierea și prezența copiilor lor la școală, avându-se în vedere și modalitatea de îngrijire a copiilor și vechimea în muncă a adulților.

Oferirea de locuințe sociale este doar cireașa de pe tortul acestui proiect care, în cei doi ani și jumătate de desfășurare, a presupus și anumite intervenții de integrare a romilor de la Pata Rât în sistemul legal și social actual. Astfel, 308 persoane au primit asistență pentru obținerea actului de identitate, pentru 49 de persoane a fost asigurată asistență în procesul de înregistrare tardivă, 19 persoane au fost consiliate privind accesul la prestații sociale, iar 41 de persoane au primit asistență în ceea ce privește alocația de stat pentru copii.

De asemenea, prin intermediul proiectului, 70 de persoane au fost angajate cu contract de muncă, 182 de persoane au beneficiat de consiliere profesională, 35 de tineri au participat la cursuri de calificare profesională și 10 persoane din Pata Rât au fost sprijinite în elaborarea unui plan de afaceri pentru microîntreprinderi. 

În plus, 179 de persoane au beneficiat de consiliere juridică și 54 de reprezentare în instanță. 297 de persoane au primit consultații medicale la Unitatea Mobilă și 8 persoane au fost însoțite pentru a își încheia asigurare medicală. 

Serviciile oferite de echipa proiectului, pentru a face posibilă participarea copiilor la școală, au însemnat grupuri de suport cu părinții și implicarea acestora în procesul educativ,  igiena corporală zilnică, asigurarea micului dejun, a transportului la și de la școala, asigurarea prânzului și a gustării, activități de afterschool și activități recreative. Din septembrie 2014, echipa de educație a proiectului Pata-Cluj a facilitat accesul la sistemul de învățământ de masă și la învățământul special pentru un număr de 15 copii care trăiesc în proximitatea rampei de gunoi. În anul școlar 2016-2017, proiectul asistă zilnic 16 copii care frecventează cursurile Școlii Gimnaziale din Cojocna. În anul 2015-2016, proiectul a oferit posibilitatea de a beneficia de programul „Șansa a doua” unui număr de 45 de persoane, adulți și copii, care nu au frecventat până în acel moment o școală sau care nu și-au finalizat studiile. În acest an școlar, doi adulți și 14 copii sunt sprijiniți în mod direct prin intermediul proiectului pentru asigurarea igienei corporale, acestor persoane fiindu-le asigurate și mesele de prânz și gustarea. 

Demersurile de incluziune socială au însemnat și activități artistice și culturale. La aceste activități au participat mii de persoane care au vizionat filme, teatru documentar, diverse expoziții, dar care s-au implicat și în amenajarea spațiilor comunitare, în campionate de fotbal, 210 membri ai comunității devenind protagoniști ai acestor activități.

La finalul acestui proiect de intervenție socială, „35 de familii din Pata Rât vor beneficia de apartamente de 1, 2 sau 3 camere în Cluj-Napoca și Zona Metropolitană Cluj (Apahida, Baciu, Florești). Cele 35 de familii reprezintă 10% din totalul familiilor care locuiesc în Pata Rât. Aceste familii vor încheia cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj contracte de închiriere pe termen nelimitat, iar chiria lunară nu va depăși 100 de lei. Până în 31 iulie, beneficiarii se vor muta în noile apartamente finisate, dotate cu electrocasnice (aragaz, mașină de spălat, frigider). Familiile beneficiare au fost selectate pe baza unui set de criterii care a ponderat resursele și nevoile acestora, iar la formularea criteriilor au contribuit două treimi din familiile din Pata Rât. Este important de menționat faptul că aceste familii vor fi sprijinite în continuare prin intermediul asistenței familiale”, au precizat reprezentanții proiectului.

„La început, membrii comunității au privit cu scepticism proiectul. Li se făcuseră înainte multe promisiuni, au trecut prin multe încercări. Apoi, văzând că într-adevăr 35 de familii se vor muta în apartamente, văzând ajutorul oferit pentru ca să-și poată trimite copiii la școală, văzând toate rezultatele concrete ale proiectului, atitudinea multora s-a schimbat, iar acum încep să facă acțiuni pentru ca la viitoarea alocare de apartamente să aibă punctaj mai mare. Schimbarea de atitudine este un rezultat foarte important al proiectului”, a precizat Zoltán Coroian, directorul general ADI ZMC. 

Un proiect de succes sau o relocare fragmentată a unei probleme sociale?

Așadar, acest proiect de relocare a familiilor de la Pata Rât va continua pe viitor. Problema care se ridică este dacă acțiunile de integrare socială desfășurate prin proiectul Pata-Cluj în ultimii ani au fost sau nu eficiente, dacă doar în câțiva ani a fost posibilă o schimbare consistentă de mentalitate în rândul acestor familii de romi de la Pata Rât. Integrarea lor în muncă, în mediul școlar, în viața culturală și artistică nu poate fi decât salutară, însă, în condițiile izolării și excluziunii sociale anterioare, pentru o perioadă lungă de timp, cu siguranță că acțiunile de integrare vor trebui să continue cel puțin pe parcursul unei generații pentru o integrare în societate reală și durabilă. În plus, mai există și problema de mentalitate a societății per ansamblu, a modului în care vecinii familiilor nou mutate își vor privi și primi colocatarii.

Relocarea familiilor de romi de la Pata Rât, o zonă unde nu putem vorbi despre condiții umane de locuire, este absolut necesară, iar fragmentarea acestei comunități, cu inserția socială și locativă a familiilor în diverse locații, reprezintă o soluție viabilă, la nivel teoretic, pentru că mutarea tuturor romilor de la Pata Rât într-o singură locație, indiferent care ar fi aceasta, ar risca să ducă doar la formarea unui nou ghetou. 

În cazul în care, însă, familiile de romi care vor fi mutate în noile locuințe sociale vor trăi tot după vechile obiceiuri, aceste locuințe sociale riscă să devină noi zone problematice, de natură a crea conflicte între vechii și noii locatari, cum este cazul familiilor de romi de pe Bulevardul Muncii sau de pe strada Stephenson - unde romii au acaparat capătul lor de stradă, transformând zona în uscător de haine și în depozit de acareturi. 

Vecinii romilor de pe Stephenson reclamă, de exemplu, că încă de pe vremea lui Ceaușescu au început să se stabilească în această zonă câte doi-trei romi, care mai apoi și-au adus toată familia din Mureș și din alte județe, numărul lor crescând de-a lungul timpului, astfel că în prezent aproape 100 de romi locuiesc în cele două locații de pe această stradă. Pe parcursul anilor, în această zonă s-au construit mai multe locuinţe improvizate din diferite materiale, debarale, corturi din materiale recuperabile, obţinându-se astfel extinderi şi improvizaţii la imobilul existent, aici locuind persoane - rude de sânge sau rude colaterale ale proprietarilor apartamentelor sau ale chiriașilor rromi. 

Conform locuitorilor de pe Stephenson, Primăria a tot promis că îi va muta pe romii stabiliți ilegal aici, lucru care însă nu s-a întâmplat, în ciuda tuturor promisiunilor, strada rămânând una insalubră, un focar de probleme sociale și legale. 

Romii de pe Stephenson au fost vizitați în nenumărate rânduri de patrulele Poliției și ale Poliției Locale, însă constatările, somațiile, procesele verbale și dosarele penale încheiate de autoritățile statului nu au rezolvat deloc problema, care pare a fi una complet scăpată de sub control. Dacă privim ca studiu de caz situația locatarilor romi de pe strada Stephenson, care fac legea de fapt în zona aceasta în care locuiesc, ne putem pune, în mod justificat, problema dacă autoritățile locale vor fi capabile să gestioneze noile zone locative care au potențialul de a deveni problematice în timp. În cazul în care autoritățile publice vor rămâne la fel de impotente în ceea ce privește măsurile de prevenție și de corijare a manifestărilor care trec de limitele legalității, atunci Pata Rât, fragmentată în Cluj-Napoca și în zona metropolitană, ar putea deveni doar 35-100-135 de mici Pata Rât - zone disparate care ar fi și mai greu de ținut sub control, decât una singură.

Așadar, proiectul de relocare a romilor de la Pata Rât, în locuințe sociale distribuite în zone diverse, ar putea fi un succes, din punctul de vedere al incluziunii sociale a acestora, cu condiția ca proiectele de integrare socială să continue și mult după relocarea acestor familii, în strânsă legătură cu autoritățile statului care vor trebui, de asemenea, să întreprindă acțiuni foarte bine gândite și coordinate de prevenire a eventualelor probleme care ar putea apărea și care, lăsate să se dezvolte, ar putea scăpa de sub control, așa cum s-a întâmplat pe strada Stephenson. 

Scepticismul în ceea ce privește succesul acestui proiect rezidă, așadar, nu în îndoiala în posibilitățile romilor de a se integra social, ci în neîncrederea justificată în autoritățile locale care au dovedit deja, cu vârf și îndesat, că nu pot gestiona problemele comunitare ale orașului. O „reeducare” și o întărire a acestor autorități ar fi necesară înainte de a le pune în brațe responsabilități de care e clar că nu se pot achita.  

Comentarii

pop

10.05.2017 18:15

Romii fac doar probleme. Ar trebui sa ajutam oameni care chiar au nevoie, nu toti infractorii si prostituatele.

Xtro

11.05.2017 11:28

Ne mintim singuri
O divizie de tancuri

Ochiu Magic

11.05.2017 12:01

si de la cine au fost achizitionate apartamentele? Nu cumva de la CIBU. (sub blana notarului, ca el saracu, cu fiscu..) Cand vine vorba de Floresti, fonduri si asociatii, e foarte posibil sa fie cu smecherii. Iar cand Sulea contribuie ... atunci chiar ca e de pus lupa. Nu de alta, insa Cibu ii da in fiecare an terenul pentru balciul de Zilele Florestiului, iar Sulea ii dau autorizatii de constructie, (mai putin legale in alte localitati). Mare minune de nu or achizionat apartamente care nu-s finalizate inca. 

Adauga comentariu