Banii – din afaceri, de la buget, din finanțări europene ori direct din buzunarele preoților chemați să dea ascultare Preasfințitului Părinte Nicodim, episcopul Severinului – se topesc în punga fără fund în care se varsă tot ce iese din activitățile Bisericii Ortodoxe în sud-vestul României, arată Vlad Stoicescu și Diana Oncioiu, într-un material intitulat Slujitorii lui Nicodim.
Una dintre afacerile patronate de Episcopia Severinului și Strehaiei (un hotel-restaurant) se desfășoară într-o clădire transferată gratuit Bisericii Ortodoxe de statul român, cu obligația fixată legal de a transforma imobilul în așezământ social.
În vreme ce unitățile sale comerciale produc, Episcopia apelează la fonduri europene pentru a pune pe picioare o rețea de afaceri sociale menită să furnizeze, în circuit închis, toate necesitățile liturgice – de la lumânări la panificație și icoane.
Eparhia din Drobeta Turnu Severin colectează fonduri și de la parohiile aflate în aria sa de jurisdicție canonică. Sute de locuri de muncă sunt la mâna administrației eparhiale, care are astfel capacitatea de a recompensa fidelitatea celor „ascultători”.
Funcționarea Episcopiei Severinului și Strehaiei e ilustrativă, la scară mai mică, pentru felul în care sunt administrate lucrurile în general la nivelul Bisericii Ortodoxe Române.
De-a lungul lunii octombrie, reporterii Să fie lumină au mers din biserică în biserică în satele județului Mehedinți, întrebând despre felul în care mai-marii structurii BOR locale conduc instituția. Toți cei șapte preoți ale căror mărturii au contribuit la documentarea acestui reportaj au solicitat să le fie protejată identitatea.
Sediul Episcopiei Severinului și Strehaiei din Drobeta Turnu Severin e o clădire de patrimoniu monumentală, cu o fațadă impunătoare de pe ale cărei ziduri binecuvântează sfinții. Acest imobil a fost transferat, gratuit, de statul român în proprietatea Episcopiei. Până în 2010, clădirea era parte din domeniul public al statului și se afla în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte – care o dădea spre folosință gratuită instituției eparhiale încă din 2004.
Folosința nu-i echivalentă, totuși, cu dreptul de proprietate. Așa că, la final de 2010, Guvernul Emil Boc consfințea trecerea imobilului în posesia Episcopiei, la pachet cu încă o clădire situată în centrul orașului de pe Dunăre.
Este vorba de Hotelul Severin, fosta cantină a Partidului în perioada comunistă, un spațiu care conține o unitate de cazare, un restaurant, mai multe anexe, dar și un teren de 3500 metri pătrați.
Hotelul se afla în folosința gratuită a BOR din 2001, când o hotărâre a Guvernului Adrian Năstase a trecut proprietatea de la Consiliul Județean Mehedinți la Mitropolia Olteniei. Abia trei ani mai târziu avea să apară – ca entitate canonică și juridică distinctă – Episcopia Severinului, care a preluat și dreptul de folosință gratuită asupra hotelului.
În hotărârea de guvern din 2001 se stipula că transferul se făcuse “în scopul desfăşurării unor activităţi bisericești cu caracter educativ, cultural, ecumenic şi social.”
În nota de fundamentare a hotărârii de guvern din 2010 se arăta că “destinaţia pentru care a fost atribuit imobilul a fost respectată, Episcopia Severinului şi Strehaiei desfăşurând activităţi spirituale, administrative, educaţionale şi de asistenţă socială.”
În ciuda evaluărilor de pe hârtie, e neclar dacă eparhia a respectat vreodată, din 2001 încoace, destinația legală fixată. În tot acest deceniu și jumătate de la preluarea administrării complexului, a existat mereu un “braț” comercial care a gestionat activitățile desfășurate în imobil.
Încă din 2001, de la preluarea în folosință gratuită, s-a înființat o firmă, Lebăda Severin, pe care au rulat operațiunile de hotel-restaurant. Această societate și-a încheiat recent activitatea, fiind absorbită în 2016 de o altă firmă deținută de Episcopie, Trapeza Valahului.