Munca si sanatatea

Munca libera si creatoare, atat cea fizica cat si cea intelectuala, produce o mare satisfactie omului, pe langa uriasa ei importanta sociala. Ea constituie un izvor important de sanatate si o conditie esentiala  a dezvoltarii umane.

 

 

Un om sanatos nu se simte bine daca nu munceste. Intr-un organism inactiv are loc o scadere a activitatii tuturor functiilor: slabeste circulatia sangelui, scade puterea respiratorie, se incetinesc schimburile nutritive, scade metabolismul, digestia si asimilarea hranei. In cazul inactivitatii musculare se produc si tulburari ale sistemului nervos, apar nervozitatea, o proasta dispozitie iar grupul de muschi care nu mai lucreaza slabeste, isi micsoreaza volumul si oboseste repede.

 

 

Cine dintre noi nu a observat ca omul care munceste, traieste intr-un anumit ritm de viata, care, cu timpul da o stare generala de echilibru fiziologic si multumire sufleteasca. Cum se explica asta?

 

 

Ritmul de munca determina un anumit ritm de activitate fiziologica a intregului organism: schimburile energetice se intensifica, circulatia sangelui si respiratia de asemenea. Dupa terminarea lucrului, fenomenele de mai sus se reduc treptat, omul intra in starea de odihna si refacere a fortelor de munca. Asa cum dupa munca simtim nevoia de a ne odihni, tot asa dupa odihna simtim nevoia de a depune o activitate. Desigur ca aceasta este legata si de constiinciozitatea omului, de intelegerea rolului social al muncii fiecaruia, de placerea cu care lucram in profesia aleasa, de buna organizare a serviciului nostru, de felul cum arata locul nostru de munca etc. Aceasta alternanata ritmica, zilnica, intre orele de munca si de odihna are o influenta benefica asupra sanatatii si activitatii vitale a organismului uman.

 

 

Fiecare om are nevoie de o activitate fizica, dar mai ales persoanele care desfasoara o munca mai mult intelectuala si duc o viata sedentara. In medicina se cunosc chiar numeroase stari de boala care se datoresc inactivitatii musculare. Asa de pilda, sunt unele diformitati ale sirei spinarii si ale cutiei toracice, unele boli ale intestinului gros cum este  colita cronica, unele pietre din vezicula biliara sau din rinichi etc. In unele tulburari ale activitatii nervoase superioare, ca si in unele forme de boala, munca fizica potrivita starii bolnavului este prescrisa chiar ca mijloc de tratament.

 

 

Munca ritmica, judicios organizata, contribuie la pastrarea sanatatii si a capacitatii de munca inteletuala a omului, il ajuta sa reziste cu mai mult succes bolilor si sa previna imbatranirea prematura.

 

 

In timpul muncii fizice vin de la muschi la scoarta cerebrala, prin numerosi nervi, impulsurile care intensifica capacitatea de munca a celulelor nervoase. In acelasi timp se imbunatateste activitatea sistemului cardiovascular, se dilata vasele care alimenteaza  muschiul inimii, creste numarul vaselor sanguine active – capilarele – ceea ce duce la imbunatatirea alimentarii inimii cu sange, precum si la inviorarea schimburilor hranitoare din organism. Datorita activitatii musculare are loc, de asemenea, o intensificare a aeratiei plamanilor cu oxigen, eliminandu-se totodata mai repede bioxidul de carbon.

 

 

Activitatea fizica musculara influenteaza pozitiv si digestia: intestinul si glandele secretoare functioneaza mai bine, se fortifica muschii abdominali si creste pofta de mancare. Munca fizica organizata corect, ca si exercitiile fizice in aer liber, fortifica muschiul inimii, imbunatateste respiratia si circulatia, imbunatateste oxigenarea sangelui, ceea ce este foarte important pentru buna functionare a creierului.

 

 

Munca este un izvor de emotii pozitive. Ea creeaza buna dispozitie, stimuleaza bucuria de a trai, da un sentiment  de multumire, ca rasplata a ceea ce cream noi insine si satisfactia de a fi utili societatii. Toate aceste emotii pozitive, la care se adauga efectele fiziologice ale muncii, asupra tuturor organelor, aparatelor si sistemelor din corp, dau omului un echilibru functional solid si placut si, ceea ce este foarte important, nu-l lasa sa se desprinda din acest echilibru de viata, previne indispozitia si chiar unele imbolnaviri. Bucuria muncii si efectele ei fiziologice si sociale intaresc corpul omului si personalitatea sa. De aceea, munca este un izvor de sanatate fizica si morala, de care nu trebuie sa ne lipsim la orice varsta.

 

 



Adauga comentariu