Motivare exemplară în favoarea libertății de exprimare prin presă în procesul pierdut de decanul Anca Buzoianu împotriva ziaristului Liviu Alexa! De citit de catre alti judecatori retrograzi din Cluj!

Judecătorul Alin Florin Doica de la secția civilă a Tribunalului Cluj a redactat o motivare exemplară în favoarea libertății de exprimare prin presă și a protejării surselor jurnaliștilor în procesul intentat de decanul Facultății de Medicină, Anca Buzoianu, împotriva ziaristului Liviu Alexa, apărat de avocatul Mihai Lăpușan, specializat deja în procese care implică presa, arata jurnalistul Alin Golban de la Clujust.ro. Precizăm că sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

”Este firesc ca viața privată a reclamantei să devină parte din viața publică, pusă sub lupă, oarecum disecată, iar articolele de presă ce privesc  o persoană publică  să fie mai virulente, mai acide tocmai prin prisma interesului, importanței, inclusiv în rândul populației, pe care le stârnesc aceste persoane, iar acestea practic trebuie asumate.”, se arată în motivarea de mai jos.


Potrivit dispozițiilor art. 10 din CEDO, „orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica informații sau idei fără amestecul autorităților publice si fără a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedica statele sa supună societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. Exercitarea acestor libertati ce comporta îndatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, într-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti”.

Din aceeași perspectivă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat  că un un membru al corpului didactic  reprezintă un simbol de autoritate  pentru elevi, studenți, astfel că el  are „ îndatoriri și responsabilități” deosebite, care, într-o anumită măsură, privesc și activitățile sale din afara unității  de învățământ.

De asemenea, Curtea  a arătat că o relatare obiectivă și echilibrată cu privire  la fapte și activități de interes public  poate fi făcută  de jurnaliști sau de  alte persoane pe căi diferite, în funcție printre  altele, de mijloacele de comunicare în masă utlizate; nu revine nici instanței europene și nici jurisdicțiilor naționale rolul de a se  substitui presei pentru a indica tehnica de relatare pe care jurnaliștii o adoptă.

„ 52. Presa joacă un rol primordial într-o societate democratică: deși nu trebuie să depășească anumite limite, legate în special de protecția reputației și a drepturilor altora, aceasta are totuși obligația de a comunica, respectând îndatoririle și responsabilitățile sale, informații și idei cu privire la toate chestiunile de interes general (De Haes și Gijsels împotriva Belgiei, 24 februarie 1997, pct. 37, Culegere de hotărâri și decizii 1997-I). În afară de substanța ideilor și informațiilor prezentate, art. 10 din Convenție protejează și modul lor de exprimare [Oberschlick împotriva Austriei (nr. 1), 23 mai 1991, pct. 57, seria A, nr. 204].


Astfel, având ca punct de reper aceste statuări ale Curții Europene a Drepturilor Omului, tribunalul conchide  că devin pertinente observațiile pârâtului Alexa Liviu Doru Alin,  astfel cum sunt acestea exprimate  în cuprinsul răspunsurilor la interogatoriu, în sensul că a primit informații în activitatea de documentare de la surse jurnalistice, respectiv persoane din conducerea UMF, a căror identitate nu este obligat să o dezvăluie.
 

 

Martori care habar nu aveau



De asemenea, tribunalul constată că în speță nu este îndeplinită nici condiția prejudiciului depozițiile martorilor audiați în prezenta cauză fiind elocvente în acest sens.

Astfel, martorul S Ș M  a relevat că reclamanta este cea care i-a adus la cunoștință conținutul articolului incriminat, că reclamanta a  fost necăjită o perioadă  de aproximativ 7-10 zile, precum și că după apariția articolului a discutat  cu colegii și nu a observat  să existe o schimbare în atitudinea acestora față de reclamantă.

În același timp,  martorul M.F.C  a precizat  că  a aflat despre articolul publicat de pârât de la reclamantă în condițiile în care aceasta era supărată, reclamanta fiind  afectată mai multe zile, însă nici unii dintre colegii de la universitate  cu care a discutat nu au apreciat  ca fiind reale, verosimile chestiunile  relevate  în publicația on-line Ziar de Cluj.



Daca vreti sa cititi si alte considerente pentru care tribunalul a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanta Buzoianu Anca, puteti citi Clujust.ro AICI.

Adauga comentariu